Redacția
Cotrobăind prin ieri şi azi
Situată in partea nord-vestică a judeţului Sălaj, in bazinul hidrografic al Crasnei, comuna Măerişte are un teritoriu adeministrativ de 74,97 de kilometri patraţi. In componenţa comunei intră localităţile Măerişte -sat reşedinţă de comună, Criştelec, Doh, Giurtelecu Şimleului, Mălădia şi Uileacu Şimleului. Satul Măerişte este atestat documentar in anul 1351 sub denumirea de Hydveg. Celelalte aşezări ale comunei sunt atestate documentar ceva mai de vreme, incepand cu a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Populaţia comunei număra la ultimul recensămant 3504 locuitori din care 87,78 la sută romani, 11,24 la sută maghiari, 0,79 la sută ţigani, 0,11 la sută slovaci.
Economia comunei este predominant agrară, cerealele cartoful şi legumele deţinand cea mai mare pondere in structura culturilor agricole. Deşi comuna nu dispune de elemente lae fondului turistic natural de mare valoare, valorificarea obiectivelor de patrimoniu in scop turistic ar aduce beneficii comunei. In periplul oricărui turist prin această comună trebuie incluse in program vizitarea bisericii reformate (biserica fostei mănăstiri benedictine) monument de arhitectură datat din anul 1260-1300 şi a celorlalte biserici de pe raza comunei, construcţii de cult reprezentative.
Oroarea de noroaie a dispărut
Vasile Lazăr se află pe fotoliul de prim edil al comunei Măerişte de şapte ani. Cum s-ar zice este la a doua legislatură. Petrecandu-şi aici copilăria visa incă de mic să facă să dispară, sau măcar să reducă diferenţa dintre sat şi oraş. Oraşul acela de sub Măgură unde işi petrecea uneori parte din vacanţe. Işi aminteşte şi acum cu groază cum frămanta noroaiele de pe uliţele satului. Din acest motiv un prim gand, după ce localnicii i-au acordat increderea să-i păstorească a fost acela de a reabilita uliţele tuturor satelor din comună. Intaiul proiect a fost cel depus prin Programul SAPARD, care avea ca obiectiv „Asfaltare drumuri comunale, străzi şi uliţe in comuna Măerişte, judeţul Sălaj”. Astfel au fost asfaltaţi 10,5 kilometri de drum, valoarea investiţiei ridicandu-se la un milion de euro. Prin proiectul depus prin Programul de Dezvoltare Rurală, finanţat de Banca Mondială s-au pietruit şi s-a aplicat tratament dublu bituminos pe 8,5 kilometri de drumuri comunale. Prin Hotărarea de Guvern nr.577 a obţinut fonduri pentru asfaltarea drumului comunal DC 98, pe o istanţă de patru kilometri din drumul naţional 108 F pană in satul Criştelec. Alţi 5,2 kilometri de drum asfaltat au fost finanţaţi tot prin hotărarea de guvern antemenţionată. Cum drumurile au nevoie de poduri acolo unde se intersectează cu apele, au fost construite prin Ordonanţa 7 două poduri peste Valea Crasnei , in Măerişte şi Giurtelec, valoarea lucrărilor ridicandu-se la 1.800.000 de lei.
Invăţămantul şi cultura la loc de cinste
Fenomenul imbătranirii poulaţiei in cele şase aşezări ale comunei nu-i extrem de pronunţat, dovadă că in fiecare sat există şcoală cu clasele 1-IV, iar in Giurtelec şi Măerişte, şcoli gimaziale. Numărul total al şcolarilor şi preşcolarilor trece de 400. Şcolile au fost reabilitate şi modrenizate cu bani proveniţi de la Ministerul Educaţiei. Cu fonduri din bugetul local au fost reabilitate şi utilate Căminele culturale din Uileacu Şimleului şi Criştelec. Totodată se află in construcţie Căminul cultural din satul Giurtelecu Şimleului (400.000 de lei) şi in curs de extindere şi reabilitare căminul cultural din centrul de comună (500.000 de lei). Ambele investiţii sunt realizate cu fonduri din bugetul local. Tot in fază de construcţie se află şi Grădiniţa din Giurtelec, finanţată prin Banca Mondială.
Aşteptarea a fost răsplătită
Care primar nu şi-ar dori să aibă in comuna sa o sală de sport. Şi nu orice sală, ci una de categoria A cu 150 de locuri in tribune. Şi iată că după cinci ani visul edilului Vasile Lazăr a prins contur. Spun după cinci ani pentru că in 2007, primarul Lazăr a depus un proiect la Ministerul Dezvoltării pentru construirea unei săli de sport. Aşteptarea insă i-a fost răsplătită prin Compania Naţională de Investiţii. După promisiunile constructorului (SC TIM SA Cluj Napoca), lucrările demarează pe data de 2 mai 2011. Valoarea investiţiei se apropie de 3 milioane de lei.
Trei proiecte aşteaptă aviz favorabil
Recent primarul Vasile Lazăr s-a aflat la Bucureşti pentru a susţine trei proiecte in cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Infrastructură, depuse la Ministerul Dezvoltării. Cele trei proiecte au ca obiective „Asfaltarea drum comunal DC 99 şi străzi in comuna Măerişte”; „Sisteme de alimentare cu apă potabilă in Măerişte şi Giurtelecu Şimleului; „Reţea de canalizare şi staţii epurare ape uzate menajere.” Proiectele au şanse de izbandă, adică de a deveni eligibile, susţine primarul Lazăr, pentru că au fost intocmite de profesionişti şi vizează probleme stringente ale comunităţii rurale.
Asociaţiile agricole se ţin de promisiuni
Am străbătut impreună cu prim edilul de Măerişte cateva aşezări ale comunei. Am fost impresionat de faptul că doar ici şi colo vedeai cate un teren nelucrat. Aşa cum arată hotarul acum, impărţit in sute de parcele es este totuşi lucrat. Există la nivel de comună două asociaţii agricole, care au arendat peste o mie de hectare de teren arabil. Arenda constă in 300 de kilograme de grau la hectar şi plătirea impozitului pentru teren. SC. Salvadore SRL aparţine unui italian. El lucrează pămantul după tehnici moderne, pană şi aciditatea solului a anihilat-o cu amendamente. Din păcate grosul produselor obţinute din hotarul Măeriştei i-a drumul exportului. In afară şi graul şi porumbul sunt plătite mai bine. Şi cealaltă asociaţie agricolă, SC Rareş SRL din Uileac se descurcă bine, in sensul că a reuşit să se ţină de promisiuni, să se achite cu brio de cei ce au dat pămantul in arendă. A reuşit să caştige increderea oamenilor, chiar dacă nu a obţinut rezultate spectaculoase. Şi cand e vorba de agricultură acesta nu-i un lucru de lepădat.
