Consumul de etnobotanice devine din ce in ce mai raspandit in randul tinerilor salajeni, iar scolile gazduiesc, de multe ori, fenomenul. Elevii de liceu, dar si cei de scoala generala reprezinta marea majoritate a consumatorilor de astfel de substante psihoactive, cunoscute sub denumirea de etnobotanice. E de notorietate consumul pe scara larga, iar surse din randul elevilor confirma acest lucru, dar si vanzarea etnobotanicelor chiar in incinta sau in imediata apropiere a scolilor din Zalau. Un lucru foarte grav si foarte greu de combatut, in acelasi timp. Politistii de la Crima Organizata, cei care monitorizeaza fenomenul, spun si ei ca flagelul este extrem de extins in randul elevilor, si foarte greu de combatut fara o colaborare stransa cu unitatile de invatamant. Unele dintre acestea din urma, fie din neglijenta, fie din dorinta de a pastra imaginea scolii „imaculata”, nu inteleg importanta unei astfel de colaborari si prefera sa ramana in faza de negare. Si varsta consumatorilor este din ce in ce mai mica. Copii de noua, zece ani au ajuns sa experimeteze etnobotanicele. Cei mai afectati sunt tinerii cu varste pana in optsprezece ani. Cei intre optsprezece si douazeci de ani reprezinta o treime dintre consumatori. Statistica arata ca nouazeci la suta dintre consumatorii de etnobotanice au sub treizeci de ani. Pentru ca aceste substante nu sunt interzise de lege, este foarte greu de combatut comercializarea lor, cele mai multe fiind prezentate ca diferite sortimente de ingrasaminte pentru plante sau chiar ca si sare de baie. In Zalau nu exista magazine care sa vanda aceste etnobotanice. Comertul se face in cartier, in spatele blocurilor, in baruri, in scoli, sau in orice alt loc. Tocmai de aceea e greu de luptat cu fenomenul. Daca un magazin poti sa-l inchizi mai usor, cu motivatii economice, e greu de tinut sub control o piata unde dealerii nu sunt ingraditi sub nicio forma. Sa organizezi cate un flagrant fiecarui gainar care vinde cateva tigari in spatele blocului e aproape imposibil. Nu exista nici resurse materiale, nici umane. Dealerii isi procura usor etnobotanicele in special de pe internet. E comod si e greu sa li se ia urma. Coletul le vine prin curier, cu plata la ridicare. Apoi, din gura in gura, isi formeaza repede piata de desfacere in randul tinerilor teribilisti, curiosi sa experimenteze. In Zalau nu exista o retea propriu zisa, doar numerosi vanzatori, fara legatura intre ei. Pentru ca nu sunt exagerat de scumpe, au clienti cu nemiluita. O tigara se vinde cu aproximativ 10 lei, suma relativ usor de procurat daca elevii fac o „cheta”.

Etnobotanicele sunt un amestec de prafuri sau plante uscate stropite cu diferite substante chimice. In componenta lor se pot gasi urme de amfetamine, cocaina, heroina, canabinoizi sintetici. Proportia acestor substante difera de la plic la plic, de aceea unii consumatori risca sa consume supradoze. De regula se prizeaza sau se fumeaza in pipe speciale sau sub forma de tigara. Consumul de etnobotanice poate dezvolta dependenta fizica si psihica inca de la primul consum.
O simpla incriminare a acestor substante etnobotanice ar usura mult prinderea celor care comercializeaza astfel de produse. In 2010 s-a intocmit o lista a substantelor interzise, doar ca pe lista respectiva apar doar zece astfel de substante. Alte trei sute cincizeci sunt in continuare pe piata, neincriminate, deci pot fi vandute fara ca cineva sa poata fi tras la raspundere. Salajul are multi consumatori de etnobotanice, dar are si sase reprezentanti in Parlament care ar putea face demersuri pentru crearea unui cadru legislativ favorabil prinderii si pedepsirii vanzatorilor de substante psihoactive. Daca avem legea, in ziua urmatoare ii prindem, spun politistii de la Crima Organizata.

Directorii de liceu recunosc ca se fumeaza dar nu etnobotanice
In randul institutiilor de invatamant, problema este abordata in mod diferit. Putinii directori de scoli recunosc existenta problemei si cer ajutor sau colaboreaza cu politistii de la Crima Organizata, cei multi prefera sa ascunda totul sub pres si sa sustina sus si tare ca fenomenul nu exista. Nu la ei. Admit cu totii ca se fumeaza. Dar tutun curat.
Vasile Bulgarean, director Colegiul National „Silvania”: Nu avem probleme in liceu. Ca sunt elevi in liceu care consuma, nu pot nega. Din discutiile avute cu ei, mai folosesc, dar nu in incinta scolii. Ii supraveghem, eu personal am verificat chistoace.”
Ioan Driha, director Grupul Scolar „Voievodul Gelu”; „De fumat, se fumeaza. Adevarul e ca acolo se poate intampla orice, dar, din informatiile mele, nu s-au consumat in scoala. Noi avem programe educationale, actiuni, prin care discutam cu elevii. Am facut si un sondaj in randul elevilor si nu a reiesit ca s-ar consuma in scoala”.
Florin Niste, director Grupul Scolar „Mihai Viteazul”: „Nu avem cazuri descoperite de asa ceva. Ii supraveghem tot timpul pe elevi. Avem profesori de serviciu pe fiecare palier, portari. Nu am cunostinta de asa ceva.”

Atentie la „simptome”
Parintii au si ei un rol foarte important in a-i tine pe tineri departe de astfel de tentatii. Etnobotanicele, desi se spune despre ele, in mod eronat, ca nu dau dependenta, pot avea consecinte grave asupra sanatatii. Starile de euforie, cresterea energiei, insomnia, pierderea poftei de mancare, agitatia, vorbirea rapida dar balbaita, iritabilitatea, pupilele dilatate sau ochii rosii pot fi semnele consumului de etnobotanice. Supradozajul poate cauza halucinatii, furnicaturi, probleme renale, paranoia sau chiar atac cerebral. Nu porniti de la premisa ca fiul sau fiica dumneavoastra nu ar face asa ceva. Iar daca ajunge in aceasta situatie, nu va fie rusine sa cereti ajutor. Valer Merce, coordonatorul Centrului de Prevenire si Combatere Antidrog, spune ca numarul celor care vin sa ceara ajutor este mic. Mai des decat consumatorii vin parintii lor, sa ceara detalii. Uneori, nici macar parintii nu vor sa fie vazuti ca apeleaza la serviciile Centrului, de rusinea vecinilor sau a cunostintelor. Consumatorii care ajung la Centru beneficiaza de confidentialitate si de asistenta integrata: medicala, psihologica si sociala.
La Serviciul de Primiri Urgente din cadrul Spialulului Judetean au ajuns anul trecut cinci persoane, ca urmare a consumului de etnobotanice.

Laboratorul de la Chendremal
In Salaj, atat consumul cat si fabricarea de etnobootanice au fost semnalate inca din 2008, cand lucratorii antidrog din cadrul SCCO Salaj monitorizau astfel de activitati, pe langa cele de trafic si consum ilicit de droguri clasice. Din cauza lipsei de legislatie, abia in 2010 a putut fi destructurata o grupare care se ocupa cu producerea si comercializarea de droguri. Gruparea a infiintat in Chendremal un laborator unde erau produse droguri, „angajand” aici chiar un chimist. Treaba se facea cu ustensile casnice, in special mixere si roboti de bucatarie, iar femei din Chendremal macinau plante de zor, convinse fiind ca fac ceai pentru export. Drogurile produse la Chendremal erau destintate pietei interne, dar si altor consumatori din Marea Britanie, Irlanda, Ucraina, Bulgaria si Ungaria. Reteaua a avut o importanta piata de desfacere si in randul elevilor zalauani. Au fost identificati atunci peste o suta de consumatori, multi dintre ei elevi, care se aprovizionau din aceasta sursa.

Post Views: 65