În așteptarea lui Moș Nicolae
Dragi cititori, sâmbătă, 6 decembrie, copiii din lumea-ntreagă îl așteaptă cu entuziasm pe Moș Nicolae, înaintemergătorul lui Crăciun, după cronologia modernă.
Miculaș sau Santa Klaus este unul dintre multele derivate ale numelui Nicolae, ajuns în limba română datorită grupurilor lingvistice diferite. El este format din cuvintele grecești: nike= biruință și laos= popor și are înțelesul de ”om care face parte dintr-un popor biruitor”.
Moș Nicolae sau Moș Crăciun au fost inspirați din povestea reală a Sfântului Nicolae, care a fost episcop în orașul Mira din provincia Lichia, provincie în Sud-Vestul Asiei Mici, și a trăit în secolul IV. Datorită iconografiei și a literaturii, viața sfântului Nicolae este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite vieți de sfinți din lumea întreagă. Analog datelor păstrate de tradiții, Nicolae a fost fiul unor părinți creștini evlavioși din Patara, în Sichia, și de mic copil a dat semne de o alegere deosebită din partea lui Dumnezeu. După ce a fost ales episcop de Mira, Nicolae s-a remarcat prin dragostea și caritatea pe care o avea pentru toți oamenii și prin implicarea sa activă și ferventă în viețile celor nevoiași.
Datorită caracterului umil care-l definea, Episcopul Nicolae obișnuia, noaptea, în ascuns, să strecoare în casele oamenilor săraci punguțe cu bani, iar dacă era, prin minune, descoperit, interzicea să se vorbească despre cele întâmplate. Sună cunoscut, nu? Pe langă toate acestea, cronicile consemnează o mulțime de întâmplări miraculoase și fapte remarcabile, realizate de Sfântul Nicolae, care au rămas în tezaurul Bisericii.
Așadar, dragilor, este bine să fim entuziaști cu ocazia acestei sărbători, dar să fim atenți la substanța acestui entuziasm și la temelia pe care este construit, pentru ca starea de încântare să nu-și piardă, în scurt timp, animația. ”Entuziasm” este un cuvânt care vine din limba greacă și se traduce ”a fi în Dumnezeu”.
De ce este important să împletim această sărbătoare cu realitățile istorice și spirituale? Pentru că, altfel, închizându-i pe copii în bule fanteziste, aceste globuri se vor sparge, mai devreme sau mai târziu, și toate plăsmuirile noastre se vor evapora, lăsând conștiințele goale și dezolate.
Sfinții nu sunt aminitiri vagi, rupte din calendare, ci prezențe reale care coboară în cotidianul nostru. Să nu uităm câte trupuri ale sfinților au rămas intacte după moarte, câte relicve izvorâtoare de mir, câte miracole consemnate la mormintele sfinților- evenimente pe care știința nu le poate explica.
Să-i cerem Sfântului Nicolae să mijlocească daruri bune pentru noi și pentru copiii noștri! Să ne bucurăm și de dulciuri, și de șosetele colorate sau ghetuțele pline cu bunătăți, dar să știm privi și dincolo de toate acestea! Frumusețea completă a acestei lumi stă în lucrurile pe care nu le putem spune sau vedea până la capăt!
