Două cutremure de peste 5 grade au avut loc în România în două zile consecutive, luni și marți, cu epicentrul în zona Olteniei, afectând mai multe județe. Ambele seisme s-au simțit și în Sălaj. Cel de luni, 13 februarie, a avut o intensitate de 5,2 grade și s-a produs la adâncimea de 13,2 km. Cel de marți a fost mai puternic și a avut 5,7 grade, producându-se la o adâncime de 6,2 km. Ambele au fost catalogate drept “semnificative” de către seismologi. Dacă, inițial, specialiștii au dat asigurări că acestea nu au legătură cu cutremurele de proporții din Turcia, INFP spune acum că cercetează aspectul.

De menționat că zona seismică din Oltenia s-a reactivat după aproximativ 200 de ani, spun specialiștii, ceea ce înseamnă că, în perioada următoare, aici se vor produce și alte cutremure.

Principalele zone epicentrale ale României sunt Vrancea, urmată de Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. Conform studiilor, zona seismică de maximă intensitate din țara noastră este Vrancea, iar cutremurele vrâncene produc avarii însemnate, pe o arie foarte mare, din cauza structurii solide din afara arcului carpatic. Cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seisme este Bucureștiul.

Cât privește Sălajul, județul este considerat ca făcând parte dintr-o arie geografică unde există risc seismic scăzut, însă astfel de fenomene naturale nu pot fi prevăzute. De menționat că datele Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) arată că seismicitatea din țara noastră este grupată pe mai multe zone epicentrale, iar o zonă epicentrală există și în Sălaj, la Jibou.

ISU Sălaj: La un cutremur major, de peste 7,5 grade pe scara Richter, în municipiul Zalău pot să apară evenimente dezastruoase

Pentru a ne face o idee despre cât de pregătite ar fi autoritățile sălăjene în cazul unui cutremur mai puternic, am verificat Planul județean de analiză și acoperire a riscurilor, întocmit de ISU Sălaj.

Dacă fenomenelor naturale precum inundațiile și alunecările de teren le sunt alocate zeci de pagini, cutremurul este tratat pe scurt.

“Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur, județul Sălaj este o unitate administrativ-teritorială dispusă în zona seismică de intensitate mai mică, de VII pe scara MSK, putându-se produce exclusiv cutremure superficiale, de mică adâncime, cu magnitudini mai mici decât ale seismelor vrâncene, dar și la intervale mai âîndelungate, cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai reduse, limitate ca întindere. Distanța față de zona seismică Vrancea este de 493 km. Ca urmare a unui cutremur de pământ major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, în municipiul Zalău pot să apară evenimente dezastruoase provocate direct sau indirect de către mișcarea seismică. Deși județul nostru este ferit de fenomene naturale cauzate de cutremure, acest risc nu poate fi neglijat în totalitate, având în vedere că în data de 7.05.2016, la ora 6 și 7 minute a avut loc un astfel de fenomen, de o intensitate mică, de 2,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul situat în comuna Poiana Blenchii, satul Fălcușa, la o adâncime de circa 2 kilometri. Un cutremur de suprafață cu intensitate medie, cu magnitudine de peste 4 pe scara Richter, s-a produs în data de 1 mai 2019, la ora 9.00, la o adâncime mai mică de un kilometru, în Crișana, județul Sălaj, localizat la 47.1914 latitudine și 23.0627 logitudine. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de V grade Mercalli, localizat în apropierea următoarelor orașe: Zalău (2 km), Jibou (24 km), Cehu Silvaniei (26 km), Şimleu Silvaniei (28 km), Huedin (34 km)”, prevede cel mai recent Plan județean de analiză și acoperire a riscurilor, întocmit de ISU Sălaj.

“Cutremurele din România de origine tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi < 60 km) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 şi 200 km adâncime). Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur Municipiul Zalău este o unitate administrativ-teritoriala dispusă în zona seismică de intensitate mai mică, de VII pe scara MSK, putându-se produce exclusiv cutremure superficiale, de mică adâncime, cu magnitudini mai mici decât ale seismelor vrâncene, dar şi la intervale mai îndelungate, cu efecte strict locale, care se pot manifesta pe arii mai reduse, limitate ca întindere. Distanţa faţă de zona seismică Vrancea este de 493 km. Ca urmare a unui cutremur de pământ major, cu magnitudinea de M >7,5 grade pe scara Richter, în municipiul Zalău pot să apară evenimente dezastruoase provocate direct sau indirect, de către mişcarea seismică. Deşi Municipiul Zalău este ferit de fenomene naturale cauzate de cutremure, acest risc nu poate fi neglijat în totalitate”, scrie în Planul de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului Zalău, pe anul 2021.

Potrivit documentului, cutremurele nu apar pe lista dezastrelor care se pot produce în municipiu. Sunt enumerate aici: “inundaţii pe Valea Zalăului, Valea Miţei şi Valea Noghei; alunecări de teren pe strada Porolissum, în zona Ortelec, sub Meseş şi în zona Grădina Poporului; accidente chimice produse pe timpul manipulării şi transportului unor substanţe chimice periculoase şi la locurile de depozitare a clorului pentru dezinfectarea apei de la S.C. Publiserv S.A.; incendii de masă şi explozii mari la staţiile de distribuţie a combustibilului; accidente majore pe căile de comunicaţii feroviare; accidente majore pe căile de comunicaţii rutiere; epidemii şi epizootii, pandemii; muniţie neexplodată; înzăpeziri şi viscole; furtuni însoţite de căderi masive de grindină; accidente tehnologice, avarii la conductele magistrale şi urbane de gaz metan, apă industrială şi potabilă precum şi la staţiile şi reţelele de electricitate din municipiul Zalău; eşecul utilităţilor publice”.

Harta blocurilor vechi din Zalău

Cele mai multe blocuri vechi din Zalău sunt construite în zona Păcii și zona Astralis, acestea fiind ridicate înainte de anul 1970, potrivit site-ului hartablocuri.ro

Astfel, blocurile din Păcii, Aleea Astrei, Strada Armoniei, Aleea Năzuinței figurează ca fiind construite între anii 1965 – 1975, în timp ce blocurile din zona Astralis, din apropierea Sălii Sporturilor, a fântânii arteziene și a Oficiului Poștal nr. 2 sunt și mai vechi, fiind ridicate între 1958 și 1970.

Blocurile de pe strada Armoniei, Aleea Ritmului, strada Sfânta Vineri, strada Andrei Șaguna, strada Porolissum, strada Toporașilor, strada Sărmaș, strada Crișan, blocurile de pe bulevard, zona Galerii, din fața Parcului Central, au fost construite între anii 1975-1980.

Între anii 1978 și 1986 s-au ridicat blocurile de pe strada Tudor Vladimirescu, strada Tineretului, strada Crișan, strada Simion Bărnuțiu, cele din cartierul Dumbrava, strada Voievod Gelu, strada Victor Deleu, strada Pietriș, o bună parte a blocurilor din Brădet, de pe străzile Bradului, Meseacănului, Muncitorilor, Avram Iancu, Pictor Ioan Sima, potrivit hartablocuri.ro.

Între anii 1982 -1990 s-au construit blocurile din zona Stadionului și a bisericii Sfântul Ștefan, din Brădet.

De menționat că, după cutremurul din 1977, regulile de construire au fost modificate, standardele de proiectare fiind adaptate în așa fel încât imobilul să reziste în cazul unui seism puternic.

sursa foto: hartablocuri.ro

Post Views: 251