Turnuri care se inalta semet catre cer, sculpturi in lemn, picturi pline de sensibilitate vei gasi in aproape fiecare sat din tinutul Salajului, intr-o mica bisericuta din lemn, ridicata acum la rangul de monument istoric. Din cele 98 de biserici din lemn cate exista in judetul nostru, 68 sunt declarate monumente istorice. Sunt lacasuri de cult in care de sute de ani, oamenii isi cauta linistea si se roaga lui Dumnezeu sa le pastreze inimile curate. Un astfel de lacas de cult a fost ridicat si in Lozna, in urma cu mai bine de doua secole (1813). De ce din lemn, cand in zona exista si piatra si balast? Pentru simplul motiv ca autoritatile austro-ungare din acea vreme nu le permiteau comunitatilor romanesti sa-si ridice biserici decat din lemn, fiindca oricum lemnul nu este la fel de rezistent precum piatra si poate fi mult mai usor incendiat. Indreptati-va privirile spre comunitatile maghiare, ori germane din Romania si o sa observati ca aici nu exista biserici din lemn. Revenind la vechea biserica din Lozna, aceasta a fost ridicata de localnici in mijlocul satului, dupa ce si-au stabilit o noua vatra, fugind de urgiile Somesului. Lemnele de gorun necesare pentru talpi s-au adus cu carele cu boi, zice-se ca din padurile Cormenisului. Tot din lemn de gorun au fost construiti si peretii, apoi au fost tencuiti cu lut,in exterior. In interior maini dibace si minti luminate au pictat pe pereti chipuri de divinitati si de sfinti. Cu timpul biserica s-a lasat, lemnul s-a deteriorat. La un moment dat lacasul era atat de jos, incat o vulpe haituita si-a gasit ascunzatoare in podul bisericii. Fiind o marturie prin vreme a dainuirii comunitatii din Lozna, biserica se cerea neaparat restaurata. Primaria din Lozna a intocmit un proiect si a obtinut fonduri pentru restaurare, prin Ministerul Culturii si Cultelor. Pentru a-i reda forma initiala, s-a apelat la priceperea mesterilor maramureseni. O echipa de muncitori, in speta dulgheri, de la firma „Taina lemnului” din Desesti, au lucrat timp de aproape un an (ce-i drept cu unele intreruperi) pentru a-i reda bisericii infatisarea de acum doua secole. Si a reusit. A reusit sa inalte turnul la dimensiunile de atunci, sa acopere lacasul cu mii de sindrile si, mai ales a reusit sa le arate celor ce vor veni dupa noi, ca aici, pe malul stang al Somesului, a trait si traieste un neam iubitor de frumos, cautator de liniste sufleteasca si cu frica fata de Dumnezeu.

Post Views: 71