Platforma de Teatru Politic, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, prezintă în premieră, la Zalău și Cluj-Napoca, producția de teatru “Rafina”. Spectacolul, în regia artistică a Irinei Gâdiuță, s-a jucat pentru prima dată în octombrie 2021, la Centrul Național al Dansului din București și are ca temă de cercetare și documentare incluziunea la nivelul orașelor mici din România a persoanelor non-tipice, cu cerințe educaționale speciale și tulburări din spectrul autist. Alături de “The Protocols” și “Amortals” (regia Bogdan Georgescu), Rafina este parte a Trilogiei Sensibile.

La Zalău, reprezentațiile vor avea loc în Sala de Tehnologii Noi Clio High Tech, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Prima, duminică, 29 mai – ora 15.00, iar următoarele două, luni, 30 mai – ora 12.00 și ora 15.00.

Luni, cele două reprezentații vor fi precedate, cu începere de la ora 10.00, de o conferință de presă locală, iar la finalul spectacolelor, de la ora 16.30, în același cadru, va avea loc evenimentul de prezentare – o discuție-dezbatere cu echipa artistică a proiectului și cu publicul spectator, în care se vor adresa etapele proiectului, obiectivele rezidențelor de cercetare, documentare și ale celei de creație și relevanța la nivel local și național a proiectului. Discuția va fi redată prin livestreaming pe pagina de Facebook a Stagiunii de Teatru Politic – @stagiuneadeteatrupolitic.

Tot la Zalău, premergător celor trei reprezentații ale spectacolului, se va organiza între 23 și 27 mai, Atelierul de Artă Activă, în cinci licee din orașul Zalău, facilitat de echipa spectacolului Rafina: Irina Gâdiuță, Maria Balabaș, Ioana Manciu, Irina Artenii, Cătălina Oance.

La atelier sunt așteptați să participe toți elevii interesați de teatru. Participanții și participantele se vor familiariza cu tehnici de teatru comunitar și documentar și vor da interviuri echipei artistice a proiectului privind realitățile adolescenților din orașul Zalău.

Spectacolul “Rafina” investighează, în teritoriu poetic, principiul neuro-normativității, pe care se întemeiază convingerea că neurodivergența/ neurodiversitatea este o abatere de la normă, o anomalie, și pe care se fundamentează un întreg set de practici socio-culturale care marginalizează, diagnostichează, instituționalizează mințile neconforme.

Rafina redă, în șapte acte, peisaje socio-afective unde se manifestă insidios sentimentul rușinii, al neîncrederii și suspiciunii, unde se consolidează stigma, opresiunea, izolarea, și unde istoria personală se intersectează cu istoria recentă din România. Și doare.