Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău organizează sâmbătă, 5 noiembrie, de la ora 18,00, evenimentul de lansare a volumului ”Culese din Rural”. Evenimentul va avea loc în sala Etnografica a instituției. Participanții la evenimentul de lansare vor avea ocazia să discute cu rezidenții din proiect despre temele pe care le-au abordat în cercetare și experiența din teren.
Lansarea volumului ”Culese din Rural” este ultima fază a derulării proiectului ”Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere” derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale și co-finanțat de AFCN. Volumul apare la Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu.
Proiectul și-a propus organizarea de rezidențe de documentare și scriere în șase localități rurale, trei din județul Sălaj și trei din județul Bistrița-Năsăud, adresate unui număr de șase autori și doi fotografi. Proiectul are un pronunțat caracter interdisciplinar, cei șase autori invitați fiind scriitori (Bogdan Coșa), dramaturgi și documentariști (Alexandra Felseghi) jurnaliști/publiciști (Andrada Lăutaru, Maria Amarinei) și antropologi (Florin Dumitrescu și Vlad Emilian Gheorghiu), cărora li s-au alăturat doi fotografi cu experiență națională (Patricia Marina Toma) și internațională (Hervé Bossy) în domeniul fotografiei documentare. Fiecare rezidență pentru autori a durat o lună, în intervalul mai-august 2022, autorii având la dispoziție încă o lună să predea o primă variantă a textului.
Localitățile din județul Sălaj cuprinse în proiect sunt Dumuslău (sat cu 28 de locuitori peste 70 de ani, populație românească, din comuna Carastelec, locuită preponderent de maghiari și o minoritate romă), Marin (sat cu populație românească de aproximativ 600 de locuitori, din comuna Crasna, locuită preponderent de maghiari și o minoritate romă, fără școală sau dispensar, dar surprinzător de dinamic), Chieșd (fostă localitate minieră, cu o populație mixtă alcătuită din români, romi și maghiari, puternic afectată de închiderea minei de cărbune la începutul anilor 2000).
Din județul Bistrița-Năsăud au fost alese localitățile Telciu (localitate montană, cu aproximativ 4 000 de locuitori, în care se intersectează vizibil aspecte specifice urbanității, cu o ruralitate relativ arhaică), Liviu Rebreanu (sau Pripas-ul lui Liviu Rebreanu, sat devenit cartier rural al Năsăudului) și Lechința (localitate mixtă, româno-maghiară-romă, din arealul săsesc al Bistriței, are o tradiție viticolă bogată și câteva biserici gotice în stare de pre-colaps, în satele ce o compun).
Pe parcursul rezidenței de documentare și scriere, autorii rezidenți au conlucrat cu cei doi fotografi, câte unul pentru fiecare județ, pentru a completa documentarea bazată pe interviuri, observație participativă și discuții informale cu o săptămână de documentare fotografică pentru fiecare locație explorată, în vederea realizării unor fotografii din care să selecteze un număr de minim cinci pentru a ilustra textul final. În baza documentării realizate, autorii au redactat câte un text de minim 15 pagini, încadrabile realismului etnografic, într-o manieră care să intersecteze cercetarea antropologică și jurnalistică, cu literatura și reportajul. Fiecare text a documentat în comunitățile gazdă o tematică diferită, aleasă de autorii invitați, facilitând cititorilor o mai bună cunoaștere și înțelegere a ruralului contemporan. Cele șase texte rezultate, împreună cu fotografiile aferente, au fost grupate într-un volum coordonat de Valer Simion Cosma (istoric și antropolog) și Emanuel Modoc (critic și istoric literar), care au redactat și introducerea.