Ungaria și Polonia, două state aflate în conflict deschis în ultimii ani cu forurile europene, au blocat luni prin veto o decizie esențială privind adoptarea bugetului multi-anual al UE.
Ambasadorii guvernelor UE au participat luni, 16 noiembrie, la o reuniune la Bruxelles cu scopul de a se găsi un compromis în ceea ce privește pachetul de 1800 de miliarde de euro între Consiliul European și Parlamentul European, însă nu s-a putut ajunge la un consens din cauza dreptului de veto pe care și l-au exercitat Ungaria și Polonia. Cele două state nu au fost de acord cu propunerea de a condiționa alocarea de fonduri comunitare de respectarea statului de drept.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE a anunțat la începutul acestei săptămâni că, la reuniunea ambasadorilor, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiționalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în ceea ce privește decizia privind resursele proprii nu s-a obținut unanimitatea necesară din cauza opoziției celor două state membre.
Recent, premierul ungar Viktor Orban i-a anunțat pe cancelarul german Angela Merkel, pe președinta CE, Ursula von der Leyen, și pe președintele CE, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multi-anual UE pentru 2021-2027 și planul european de redresare post-pandemie Covid din cauza condiționării accesării fondurilor europene de clauza privind respectarea statul de drept.
“Ungaria a blocat prin veto bugetul UE, așa cum avertizase Viktor Orban, întrucât nu putem susține proiectul în forma actuală cu acea clauză care condiționează deciziile bugetare de criteriul statului de drept, este în contradicție cu rezultatele summit-ului din iulie”, a precizat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta.
În ceea ce privește Polonia, conducerea de la Varșovia a avertizat că își va folosi dreptul de veto.
“Acum este un moment decisiv pentru ce se va întâmpla în Europa. Polonia se poate folosi de veto ca instrument util menit a bloca proiectul politic conceput să-i limiteze suveranitatea”, a declarat ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro.
Pe 5 noiembrie, PE și Germania, care deține Președinția Consiliului UE, au ajuns la un acord privind un “regim general de condiționalitate”, prin care fondurile din bugetul multi-anual al UE pentru 2021-2027 (1.074 miliarde euro) și cele din planul de redresare Next Generation (750 miliarde euro) pot fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când CE consideră că acesta nu respectă independența justiției sau libertatea presei și decizia este validată în Consiliul UE.
Ungaria și Polonia au avertizat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept și îl califică drept un “șantaj” la adresa lor și un instrument arbitrar politic și ideologic.