Toti vor sa fie sefi in urma regionalizarii

Partidele politice si liderii politici judeteni au intrat intr-o lupta prin care incearca sa obtina cat mai multe beneficii in urma regionalizarii

Romania urmeaza ca pana la sfarsitul anului sa fie impartita in regiuni administrative, cel mai probabil pe structura celor opt regiuni de dezvoltare deja existente. Cel putin asa intentioneaza Guvernul USL. Fara a fi ceva clar stabilit, partidele politice au inceput lupta pentru desena-rea noilor regiuni si desemnarea capitalelor. Cele mai multe patimi au fost starnite pana acum pentru orasul care va fi capitala regiunii. Fiecare lider politic aduce argumente in favoarea judetului sau pentru a beneficia cel mai mult de pe urma impartirii. Nici numarul viitoarelor regiuni nu a fost un subiect ocolit de catre reprezentantii formatiunilor politice. USL si PDL par sa fie de acord cu opt regiuni, insa UDMR sustine ca este nevoie de 16 regiuni, motivand ca actualele regiuni de dezvoltare si-au dovedit ineficienta. Sunt si organizatii locale ale unor partide care vin cu variantele proprii. De exemplu, liberalii din Bihor au inaintat conducerii PNL un proiect conform caruia regionalizarea ar urma sa se concretizeze prin infiintarea a zece regiuni, printre care si Crisana, cu centrul la Oradea, formata din judetele Bihor, Salaj, Satu Mare si Maramures. Si UDMR sustine varianta unei regiuni formate din Bihor, Salaj si Satu Mare, dar fara Maramures.

USL isi doreste ca regiunile sa functioneze din acest an
Vicepremierul Liviu Dragnea justifica aceasta graba de a avea regiuni pana la sfarsitul anului. „Cel tarziu in decembrie, regiunile trebuie sa fie functionale cu structu-rile de conducere deja alese, consiliile regionale si guvernatorii. Vor pleca competente de la nivelul Guvernului catre regiuni, in special competente de dezvoltare regionala”, a declarat Dragnea. Acesta a mai precizat ca „procesul de descentralizare a competen-telor de la nivel ministerial catre regiuni si judete va determina o subtiere a personalului la structurile deconcentrate din judete, si automat, si la ministere personalul se va diminua”. De fapt, prin regionalizare si modificarea structurii de personal din deconcentrate, USL urma-reste si consolidarea pozitiei prin intermediul propriilor membri care isi vor face loc in institutiile publice in detrimentul celor care au carnet de membru de la PDL, UDMR sau chiar PP-DD.

USL are sanse sa numeasca guvernatorul
Conform primei variante de regionalizare propuse de USL, viitoarele regiuni vor fi conduse de catre un guvernator desemnat prin votul a trei categorii de alesi lo-cali: primari, consilieri judeteni si presedinti de consilii judetene. Daca planul USL devine realitate, din regiunea de Nord-Vest ar urma sa faca parte judetele Salaj, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramures si Bistrita Nasaud, iar capitala va fi la Cluj Napoca. La nivelul acestei regiuni, USL ii are pe toti cei sase presedinti de consilii judetene, 96 de consilieri judeteni dintr-un total de 196 si 237 de primari din 446. Astfel, candidatul USL la functia de guvernator ar castiga detasat scrutinul. Cele mai vehi-culate nume pentru candidatura la un post de guvernator sunt in momentul de fata Ioan Rus (PSD, fost ministru al MAI), Horea Uioreanu (PNL, presedintele Consiliului Judetean Cluj), Ilie Bolojan (PNL, primarul din Oradea) sau Alin Tise (PDL, senator).

Argumente pentru ca Salajul sa devina centrul regiunii
Pentru ca judetul nostru este si-tuat in centrul regiunii Nord-Vest, liderii politici vin cu argumente si sustin ca Salajul ar trebui sa devina centru administrativ. De exemplu, daca s-au lua in calcul pozitionarea geografica ar fi mai putin costisitor pentru satmareni sa ajunga la Zalau decat la Cluj. Un argument in plus in favoarea Salajului este accesul la infrastructura rutiera si feroviara ceea ce reprezinta un imbold pentru investitori, iar finalizarea Autostrazii Transilvania ar aduce un mare plus judetului nostru. Daca e sa ne raportam la culoarea politica a judetului se va tine cont de faptul ca la alegerile din ultimii ani Salajul a fost fara nici o exceptie „rosu”.