SONDAJ: Majoritatea românilor regretă comunismul. „Tinerii idealizează un regim pe care nu l-au trăit.”

La 35 de ani de la căderea regimului comunist, o cercetare sociologică de amploare realizată de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), scoate la iveală o fotografie de moment contradictorie și neliniștitoare: mai mult de jumătate dintre români – 55,8% evaluează regimul comunist ca fiind „mai degrabă un lucru bun pentru România”. Sondajul, întitulat „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, este cel mai amplu de acest tip realizat până acum și oferă o radiografie a confuziei valorice și a crizei de repere care afectează societatea românească în prezent.

Această percepție pozitivă a comunismului vine în ciuda faptului că, în mod paradoxal, 80,9% dintre respondenți admit că în acea perioadă „era mai puțină libertate”, iar regimul a fost condamnat oficial de statul român în 2006 drept „ilegitim și criminal”. Diferența dintre datele din 2014 (45% evaluare pozitivă) și cele din iulie 2025 (55,8%) indică o creștere semnificativă a nostalgiei în decurs de doar un deceniu, o tendință care ridică semnale de alarmă pentru prezentul democratic al României.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, faptul că oamenii pot susține simultan că regimul comunist „a fost bun” și că „nu exista libertate” relevă faptul că libertatea a coborât pe scara valorilor colective.

La rândul său, Daniel Șandru, directorul IICCMER, atrage atenția că idealizarea comunismului nu este doar un fenomen de ordin cultural sau emoțional, ci o posibilă vulnerabilitate de securitate națională. Lipsa educației istorice, absența unor modele civice și politice autentice și o clasă politică percepută drept ineficientă contribuie la această reevaluare pozitivă a unei perioade marcate de represiune, lipsuri și dictatură.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1500 de respondenți, în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, cu o marjă de eroare de +/-2,5%. Printre alte date relevante, 48,4% dintre români cred că „se trăia mai bine înainte de 1989”, în timp ce doar 34,7% consideră că prezentul oferă condiții mai bune de trai.

Radu Delicote, expert în marketing politic, analist și strateg de comunicare, a punctat, într-o analiză pentru Ziare.com, că aceste tendințe nu reflectă o apreciere autentică față de regimul trecut, ci mai degrabă o reacție emoțională la instabilitatea prezentului.

România de azi, mai bună ca oricând, dar fără repere

Paradoxal, spune specialistul, România traversează astăzi una dintre cele mai bune perioade ale sale din punct de vedere economic, social și al infrastructurii, comparativ cu orice alt moment din istoria recentă. Și totuși, această realitate nu se traduce în încredere sau optimism în rândul populației.

„Înainte de toate trebuie să contextualizăm lucrurile puțin în sensul în care un sondaj de opinie sau o cercetare sociologică de tipul ăsta arată o fotografie de moment. Fotografia de moment astăzi este mult mai complexă decât doar să ne uităm la ideea nostalgiei de comunism. Practic, lumea poate să fie nemulțumită, lumea poate să se afle într-o etapă în care crede într-un protocronism din acesta în care înainte era mai bine, generic, dar fără să analizeze lucrurile.

Deci, există poate situații mai precare ale vieții, dar, culmea, astăzi, noi trăim cel mai bun moment al istoriei României de după 1989, dacă nu chiar pur și simplu de la înființarea statului român. Social, economic, infrastructural, tot. Dar în condițiile în care nu ai modele, ai o lipsă acută de modele, în condițiile în care nemulțumirea populației este la un nivel foarte ridicat, în condițiile în care nivelul de trai este complicat, în condițiile în care situația de la graniță este incertă, în condițiile în care nu ai un masterplan sau o direcție de țară, pe principiul: ce vom face noi 5 ani de zile de aici încolo, niște ancore ferme de timp, automat tendința este să te întorci în trecut și să crezi că atunci era mai bine generic. În momentul de față așa trebuie interpretată fotografia asta”, a spus Radu Delicote pentru Ziare.com.

Mituri despre trecut, alimentate de lipsa de informare

Radu Delicote indică și pericolul filtrării selective a informațiilor despre comunism, în special în rândul tinerilor care nu au trăit direct acea perioadă. Miturile despre „locuri de muncă pentru toți” sau „case oferite de stat” se impun în fața realității istorice, una adesea marcată de lipsuri, opresiune și lipsa libertăților fundamentale.

„Oamenii se uită în trecut și își spun pur și simplu că înainte era mai bine pentru că au următoarele repere: Aveau un loc de muncă, dar acum ești mult mai flexibil, de exemplu, la un loc de muncă. Ți se dădeau case, ți se dădeau, de acord, dar ți se dădeau case micuțe, erai mutat cu forța și așa mai departe. Deci, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Oamenii tind să creadă în comunism și aici este o generație inclusiv de tineri care nu au prins comunismul, cărora li se pare că vremurile acelea erau mai bune pentru că este o comunicare foarte filtrată. Să crezi că în comunism era mai bine doar pentru că se prezentau în fotografii, fabrici, uzine, lucruri de genul ăsta, este total fals și total artificial. Dar evident este folosită ca masă de manipulare, inclusiv politică, inclusiv socială, inclusiv economică”, a analizat Radu Delicote pentru Ziare.com.

Ar putea fi un pericol la adresa democrației?

Întrebat dacă actualele date despre comunism reprezintă un pericol pentru democrație, Radu Delicote nu consideră că ar putea duce la o întoarcere reală spre comunism, însă avertizează asupra riscurilor de ordin social și politic.

„Pericol la adresa democrației în sensul clasic al cuvântului nu, dar cred că este pericol la adresa încrederii într-o clasă politică, încrederea în capacitatea unui stat de a gestiona lucruri, încrederea inclusiv în capacitatea unei țări de a rămâne ea închegată ca atare”, a menționat Radu Delicote în analiza pentru Ziare.com.

Mândria de a fi român: un sentiment fără fundament clar

Un alt paradox relevat de analistul politic este faptul că, în paralel cu nostalgia față de comunism, majoritatea românilor se declară mândri că sunt români, un sentiment care, însă, nu este ancorat într-o explicație logică sau concretă.

„Totuși să ne uităm și la celălalt sondaj în care a apărut de curând undeva la 80% dintre români sunt mândri că sunt români. Dacă ar fi să corelăm aceste lucruri, fără neapărat să fie un lucru pe care să ne bazăm, adică pur și simplu sunt mândri, dar nu pot să pună un punct pe acest I al mândriei, de ce sunt mândri sau ce îi face să fie mândri, pur și simplu sunt mândri. Deci lucrurile sunt foarte, aș spune eu, dificile, pentru că ai nevoie de modele și ai nevoie de un masterplan. Fără ele nu ai cum să combati situația asta. E atât de simplu. Și de-aia va fi folosit inclusiv în comunicare, marketing politic și campanii”, a mai opinat Radu Delicote pentru Ziare.com.

Sursa ziare.com