sf-agata3

 

Cultul sfintei Agata s-a răspândit încă din antichitate în întreaga lume. Ea a devenit ocrotitoarea femeilor care au cancer la sân sau cancer pulmonar. Agata a fost o martiră creștină, de origine siciliană, și este sărbătorită astăzi atât în cultul bizantin, cât și în cel latin.

Ea s-a născut la Catania, în Sicilia, și aici a suferit martiriul, în cursul prigoanei din timpul împăratului Decius (249-251). Conform izvoarelor istorice, dar și tradițiilor populare, aflăm că tânăra martiră cataneză aparținea unei familii nobile și bogate. Bogățiile sale, însoțite de o deosebită frumusețe pe care tânăra o avea, au atras atenția consulului Quintian, care a cerut-o de soție, dar Agata l-a refuzat pentru că ea dorea să-și dăruiască viața slujirii lui Christos.

Însă Quintian nu a acceptat în mod pasiv această înfrângere și de la iubire a trecut la ură într-un timp foarte scurt, înfricoșând-o pe tânăra prin amenințări care nu au dat rezultat și care l-au stârnit să recurgă la torturi. Dată pe mâna călăilor, curajoasa Agata a fost expusă unor cruzimi îngrozitoare, descrise cu un remarcabil simț al adevărului de către tradițiile populare.

În cele din urmă, Agata și-a dat sufletul mistuită de cărbunii aprinși în care a fost aruncată. Ea este invocată de sicilieni ca protectoare contra violenței lavei incandescente a vulcanului Etna, care, potrivit tradiției, și-a încetat în mod miraculos erupțiile la un an după martiriul Agatei, care a avut loc în jurul anului 250.

Dragi cititori, viețile sfinților ne tulbură banalitatea zilelor și ne convoacă neîncetat să ne aprindem existența cu lumini și dimensiuni mai înalte. În măreția întâmplărilor, imposibilul devine posibil, frica se transformă în curaj, constrângerea în libertate, iar moartea în viață. Așezați înaintea unor astfel de relatări, să ne desprindem de mrejele confortabile care ne paralizează și să ne purificăm spiritul, mintea și voința de dorințele periferice și de nesiguranțe.