Marcăm, zilele acestea, 31 de ani de la Revoluția din 1989. În Sălaj nu am avut confruntări sângeroase, nici mișcări de stradă de mare amploare. Totuși, cinci sălăjeni au murit la datorie, în alte localități din țară. Este vorba despre un erou martir împușcat la București, un militar în termen împușcat mortal la Brăila, un angajat civil al Miliției împușcat la Sibiu și alte două persoane împușcate la Reșița și Turda.
Sălajul are, totuși, o legătură cu Revoluția. Mai exact, cu începuturile sale. În satul Mineu, comuna Sălățig, a fost exilat și mutat disciplinar pastorul reformat Laszlo Tokes, cel care avea să devină scânteia evenimentelor care au dus la căderea dictaturii comuniste din România.
Laszlo Tokes, pastor reformat din Timișoara, era arestat la domiciliu, fiind acuzat de spionaj și trădare în urma unui interviu critic la adresa lui Nicolae Ceaușescu, acordat televiziunii ungare. Acesta a cerut enoriașilor, la slujba din 3 decembrie 1989, să semneze pentru renunțarea la evacuarea sa, adunând peste 700 de semnături. Petiția nu a avut însă niciun rezultat, astfel că oamenii au răspuns apelului pastorului de a fi martori la evacuarea sa din locuință și la mutarea sa în altă parohie, ca urmare a criticilor aduse regimului comunist. A fost o revoltă mută la început. Nimeni, nici măcar Laszlo Tokes nu se aștepta la ceea ce avea să urmeze…Se emite o sentință judecătorească în baza căreia Laszlo Tokes urmează să fie evacuat din locuință și i se dă termen până la 15 decembrie 1989.Tokes a adus acest fapt la cunoștința credincioșilor în cadrul slujbei de duminică, 10 decembrie 1989. În 15 decembrie, oamenii solidari cu preotul au început să se adune, în jurul orei 16, în Piața Maria, în încercarea de a-l susține pe acesta. În seara aceleiași zile, primarul de atunci al Timișoarei, Petre Moț, poartă niște discuții de conciliere cu Laszlo Tokes cerându-i să liniștească oamenii și promițându-i că i se vor rezolva problemele.
Gestul pastorului de a cere mulțimii adunate în fața casei sale să plece este catalizatorul prin care s-a declanșat Revoluția din 1989.
“Prin voia lui Dumnezeu, am devenit un fel de catalizator al evenimentelor, cu sprijinul întregii comunități. Era mișcătoare acea solidaritate care ne-a înconjurat. Era mișcătoare acea solidaritate inter-confesională și inter-etnică”, a susținut Laszlo Tokes într-un interviu acordat Mediafax în 2019.
Adunarea de solidaritate s-a transformat rapid într-o adunare de protest împotriva comunsimului, împotriva lui Ceaușescu.
Au urmat ciocniri violente între protestatari și forțele represive. Lucrurile degenerează, iar șeful de atunci al Securității de la București, Iulian Vlad, trimite la Timișoara o echipă operativă menită să înăbușească revolta.
Forțele alcătuite din milițieni, securiști, pompieri și grăniceri arestează și brutalizează peste 180 de manifestanți. La ordinul lui Ceaușescu ,Garnizoana MAPN Timișoara intră în alertă.
Pe 17 decembrie 1989, Laszlo Tokes și soția sunt evacuați și escortați până în satul Mineu. Aici Episcopia Reformată îl numise preot. Casa i-a fost mereu supravegheată, iar cei care intrau și ieșeau din sat erau legitimați.
În 21 decembrie, la București, urmare a unui miting în fața Comitetului Central al PCR, solicitat chiar de Nicolae Ceaușescu, ceea ce s-a dorit a fi o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populației față de conducerea de partid și de stat a luat o cu totul altă întorsătură. Nicoale Ceaușescu este huiduit de mulțime, iar numărul bucureștenilor care ies din casă pentru a protesta împotriva regimului este tot mai mare. Spre seară, a început reprimarea propriu-zisă care a durat până a doua zi, la ora trei dimineața. Protestatarii, neînarmați și neorganizați, au fost întâmpinați de soldați, tancuri, tab-uri și ofițeri de Securitate îmbrăcați în haine civile.
În 22 decembrie, cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu este capturat și arestat, după încercarea eșuată de a fugi, iar Laszlo Tokes ajunge să fie numit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale. Pastorul reformat s-a reîntors la Timișoara abia în 5 ianuarie 1990.
La Revoluția din 1989 au murit 1.104 de oameni, iar 3.321 de persoane au fost rănite, în mai multe orașe din țară.
Adevărul despre Revoluția din 1989 rămâne deocamdată un mister. Dosarul Revoluției a fost trimis în instanţă de procurorii militari abia în luna aprilie 2019, după 30 de ani, așadar, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat apoi mai bine de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar. În Dosarul Revoluţiei au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii trei inculpați: fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rus.
Au murit 1100 de oameni degeaba! A ajuns țara pe mâna infractorilor și-a penalilor care au distrus-o bucată cu bucată! Toți cei care au condus țara 31 de ani ar trebui executați la zid, că Ceaușescu!