La inceputul lunii iunie, Graiul Salajului scria despre prapadul facut de mistreti in culturile agricole ale locuitorilor din satele din jurul Simleului. Acum, la vremea recoltei, satenii din Marca, Camar, Carastelec, Nusfalau, Plopis, Valcau, Cosniciu de Jos, au ajuns la capatul rabdarii. Salbaticiunile nu stiu decat ca trebuie sa se hraneasca, pe ele si pe puii lor. Distrug totul cand gasesc hrana in terenurile cultivate de la marginea satelor.

Profesorul Nicolae Pop, din Cosniciu de Jos, care a trimis o sesizare pe adresa redactiei, spune ca mistretii vor falimenta producatorii agricoli. Nicolae Pop afirma ca este direct interesat de stoparea atacului mistretilor in culturile oamenilor, fiind si el producator agri-col. Acesta indica drept vinovat de situatia creata Asociatia Vanatorilor Silvania Ardeleneasca, cu sediul in Nusfalau, cea care gestioneaza fondul cinegetic din zona Simleu-Nusfalau. Pop il acuza in mod direct pe Dumitru Blaga, fost candidat pentru Parlamentul Romaniei, care este presedintele Asociatiei Vanatorilor Silvania Ardeleneasca. Profesorul din Cosniciu spune ca Asociatia Vanatorilor din Nusfalau nu a luat masurile corespunzatoare pentru mentinerea mistretilor in habitatul lor natural. Acest fapt presupune atat asi-gurarea hranei necesare animalelor salbatice, cat si ajustarea unei cote de recoltare anuala a unui numar corespunzator sporului natural pentru fiecare specie. „Cum se explica ca pe domeniul de la Balc, gestionat de Ion Tiriac, teren insumand 2.000 de hectare, se vaneaza anual 180-200 de capete de mistret, in timp ce pe fondul de vanatoare gestionat de Blaga si acolitii sai, de cinci-sase ori mai intins, se vaneaza anual doar 30-40 de capete (din informatii neoficiale)”, se intreaba Nicolae Pop in scrisoarea trimisa redactiei. Locuitorii satului Cosniciu de Jos sunt hotarati ca, in cazul in care nu se va gasi o rezolvare la problema lor, sa picheteze Prefectura si sa deschida actiune in instanta pentru rezilierea contractului de arendare cu Asociatia Vanatorilor Silvania Ardeleneasca. Daca nici asa nu vor obtine o rezolvare, satenii din La La inceputul lunii iunie, Graiul Salajului scria despre prapadul facut de mistreti in culturile agricole ale locuitorilor din satele din jurul Simleului. Acum, la vremea recoltei, satenii din Marca, Camar, Carastelec, Nusfalau, Plopis, Valcau, Cosniciu de Jos, au ajuns la capatul rabdarii. Salbaticiunile nu stiu decat ca trebuie sa Cosniciu spun ca sunt hotarati sa blocheze drumul national Simleu – Oradea. Prin aceste actiuni vor sa le fie respectat dreptul de se folosi de proprietatea pe care o au.

Dumitru Blaga recomanda…gardul electric
L-am contactat pe Dumitru Blaga, pentru a afla care este punctul lui de vedere referitor la conflictul creat. In calitate de presedinte al Asociatiei Vanatorilor Silvania Ardeleneasca, Blaga precizeaza ca in baza legii 407/2006, administrator al fondului de vanatoare din zona Simleu este ITRSV (Inspectii Silvice si de Vanatoare) Oradea, iar proprietar este Statul Roman. Asociatia gestioneaza fondul de vanatoare in baza unui contract incheiat intre Asociatia Silvania Ardeleneasca si ITRSV, cu respectarea tuturor clauzelor contractuale. „Stiu foarte bine problemele create de mistreti, dar pot sa va spun ca, fata de anul trecut, cota de recolta s-a dublat. Cota de recolta, sau numarul de mistreti care pot fi vanati, o stabileste Statul Roman, nu eu”, spune Blaga. „Vanatorii nu pot impusca nici un mistret in plus fata de cat este cota de vanatoare. Ar fi impotriva generatiilor urmatoare de mistreti. Daca oamenii cultiva terenuri langa padure, chiar sub nasul animalelor, e de asteptat ca acestea sa-si faca habitat chiar in culturile oamenilor. Daca ar avea ascociatii agricole, sa cultive suprafete mai mari, nu parcelate si faramitate, s-ar putea imprejmui culturile cu garduri electrice „, explica Blaga.
Referitor la imprejmuirea suprafetelor agricole cu garduri electrice, Nicolae Pop sustine ca taranii nu dispun de sumele necesare pentru instalarea unui astfel de gard si da exemplul unui satean care si-a instalat un astfel de gard de protectie: „unul din locuitorii satului a cheltuit 1.800 de lei pentru a-si proteja un hectar de porumb. Cu banii dati pe gardul electric si cu cei cheltuiti pentru infiintarea culturii de porumb, proprietarul isi putea procura de pe piata dublul productiei pe care o poate obtine”.

Legea prevede despagubiri, pe care nu le da nimeni
Desi in legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic scrie ca pentru pagubele produse in culturile agricole se acorda despagubiri, oamenii spun ca nu a primit nimeni pana acum vreo despagubire. Articolul 13 din legea 407/2006 spune la alineatul 1 ca „pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice si animalelor domestice de catre speciile de fauna de interes cinegetic, cuprinse in anexele 1 si 2 (unde este inclus si mistretul), se acorda despagubiri. Alineatul 2 precizeaza ca pentru pagubele produse in fondurile cinegetice si in intravilan, despagubirea o va face gestionarul fondului, daca nu si-a respectat obligatiile pentru prevenirea pagubelor. Daca atat gestionarul, cat si proprietarul de culturi agricole, silvice si de animale domestice si-au indeplinit toate obligatiile pentru prevenirea pagubelor, despagubirile se suporta de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, din bugetul aprobat pentru aceasta destinatie (alineat 3).
Taranii acuza gestionarul fondului de vanatoare, care la randul lui sustine ca si-a indeplinit obligatiile contractuale cu ITRSV-ul, si ca taranii ar trebui sa-si imprejmuiasca culturile. Dupa cum suna legea, proprietarii ar trebui sa se adreseze Romsilva, in incercarea de a obtine vreo despagubire pentru pagubele produse de mistreti. Intre timp, mistretii, care habar n-au de legi stufoase facute de oameni, continua sa distruga truda de peste an a taranilor.

Post Views: 66