Premierul Cioloş desfiinţează consiliul judeţean in propunerea sa de reformă administrativă

Consiliul Judeţean Sălaj riscă să fie desfiinţat. Premierul Dacian Cioloş a anunţat noi coordonate pentru reforma administraţiei şi, în privinţa regionalizării, ideile sale vin cu un mare plus faţă de vechiul proiect: administraţiile judeţene ar dispărea.
În precedentul proiect, al guvernului Ponta, acestea erau păstrate şi, de fapt, apărea un nou etaj de funcţionare, regiunea, care risca să facă administraţia şi mai stufoasă.
Actualul cabinet poate să înceapă planul de reformă, dar implementarea va dura, va veni un alt guvern politic după alegerile de la final de an şi ar trebui să se treacă peste interesele de partid pentru a avea o reformă adevărată.
Baza de plecare ar putea fi actualul sistem al regiunilor de dezvoltare, cu eliminarea celor 41 de consilii judeţene. La nivel judeţean ar urma să fie menţinut doar un oficiu prefectural.
Însă există şi posibilitatea unei reforme administrative care ar ţine măcar într-o anumită măsură de dezvoltările organice. “Regiuni administrative mai mici (între 15 – 18), create prin fuziunea a 2 – 3 judeţe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-judeţene economice şi de forţă de muncă, conexiuni de transport, populaţie şi suprafaţă”, a declarat Dacian Cioloş, premierul României, citat de Digi 24.

Proiectul regionalizării a dispărut în 2013
Proiectul regionalizării României a dispărut brusc de pe agenda publică la sfârşitul anului 2013. Guvernul de atunci şi-a asumat răspunderea pe legea descentralizării, însă, la începutul anului 2014, Curtea Constituţională a declarat proiectul neconstituţional. Vechiul proiect propunea însă păstrarea judeţelor, cel puţin o perioadă. A fost al doilea proiect de reformă administrativă ajuns maculatură de sertar.
Primele dezbateri despre formarea unor regiuni au apărut în 2002, în timpul cabinetului Năstase. Dar nu s-a trecut de faza de intenţie, pentru că erau deranjate prea multe interese de la nivel local, fiindcă ar fi presupus ca unii baroni locali să rămână fără feude. Aceeaşi problemă a apărut şi la al doilea proiect de regionalizare.
Dar între timp situaţia, cel puţin la primul nivel, s-a mai clarificat. Din 41 de judeţe ale României, în 24 preşedinţii de consilii judeţene au ajuns în anchetele DNA sau ale Agenţiei de Integritate pentru fapte de corupţie sau incompatibilităţi. Mai mult de jumătate. stop_coloana
O reformă a administraţiei va trebui însă să meargă şi pe verticală. Jumătate din administraţiile locale nu îşi pot asigura cheltuielile din banii colectaţi şi depind de alocările de la centru, de cele mai multe ori făcute pe criterii politice. Cea mai gravă este situaţia comunelor. Nu doar că nu supravieţuiesc financiar, dar sunt multe şi se înmulţesc. Dacă la recensământul din 2002 existau mai puţin de 2.700 de comune, după zece ani erau cu aproape 200 în plus. La fel, şi numărul oraşelor a crescut cu 20 la sută, cu toate că ridicarea în grad nu a fost justificată. A fost însă justificată de nevoia politică de a avea încă o administraţie, populată cu oameni care încasează salarii şi pot să răspundă la ordine venite pe linie de partid. Multe comune şi oraşe mici depind de bugetul central, inclusiv pentru a-şi plăti salariile. Premierul susţine că vor mai fi daţi bani doar pentru investiţii, promisiune care sperie aleşii locali, scrie Digi 24.

Fonduri condiţionate
Condiţionarea fondurilor ar putea fi o formă de a forţa reforma la nivel local. “În al doilea rând, s-ar putea face fuziunea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanţa faţă de centrul noii comune), de suprafaţă, populaţie, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive şi pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiţii sau alocări de transferuri de la bugetul central pentru proiecte care să cuprindă aceste zone fuzionate”, a mai declarat Dacian Cioloş.
Intenţiile guvernului par a fi cele de a încuraja reorganizarea administraţiei pe baza dorinţelor proprii, înainte de a fi impusă de la centru contopirea, fie la nivel de comune, fie la nivel de judeţe. Doar că în această formulă ar trebui să se treacă peste interesele proprii ale aleşilor, iar de bună voie nu o să o facă, pentru că ar însemna ca cineva să cedeze, mai scrie Digi 24 în analiza problematicii regionalizării.