Ideea lui Sorin Grindeanu de a lansa un Cod Administrativ în care prima propunere lansată în dezbatere să fie numirea politică a prefecţilor mi se pare una acceptabilă. Asta pentru că oricum întotdeauna prefecţii au fost numiţi de partidele la putere şi întotdeauna va exista o afinitate politică a celor urcaţi la rangul de prefect. Funcţia este definită ca apolitică, pentru că, teoretic, s-ar fi vrut în aceste posturi importante pentru administrarea unui judeţ profesinişti desăvârşiţi. Dar profesionişti nu prea avem, iar politruci destui, cu siguranţă prea mulţi. De ce să se mai ascundă după deget? Poate ar fi mai bine ca susţinerea politică să fie făcută la vedere. Aşa cum un guvern este politic, vine prin votul cetăţenilor, pleacă prin votul cetăţenilor, tot aşa şi reprezentanţii guvernului în teritoriu, este de părere premierul. Prefecţii nu ar fi singurii care ar urma să fie numiţi politic, urmează subprefecţii şi inspectorii guvernamentali. Numai că la negocierile purtate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană unul dintre puncte a fost tocmai crearea unui corp de funcţionari publici de elită. Ne aducem aminte că prin 2006 prefecţii au fost depolitizaţi. S-a ajuns la ideea că e bună despărţirea de politică, fie ea şi formală, a prefecţilor, pentru a avea posibilitatea de a promova competenţa. stop_coloana Un prefect să fie numit în funcţie de pregătirea sa şi nu de culoarea politică. De la Bruxelles venea părerea că e bine cu prefecţi apolitici, deoarece se pot promova câteva principii în domeniul administraţiei publice: deschiderea şi transparenţa, eficienţa, încrederea şi lipsa culorii politice. Un fost prefect de Sălaj mă asigura că rămâne la părerea că administraţia publică trebuie să fie o profesie, o necesitate mai mare decât un capriciu politic. De ce a demarat premierul politizarea prefecţilor? Pentru că nu are altă soluţie reală. Oricum totul este politizat la noi. Nimic nu se face după criteriul profesionalismului, ci după criteriul apartenenţei şi al interesului de grup, al grupului de care aparţin oamenii plasaţi de partide în posturi. Folclorul spune că până şi femeia de serviciu din şcoală este numită politic. Ce performanţă vrea să dea România cu aşa practici? Bolşevic sistem avem.

Post Views: 77