Ioana Deac
Astăzi începe prima zi a Postului Mare pentru credincioșii romano-catolici, zi cunoscută sub denumirea de ”Miercurea Cenușii”. Această sărbătoare a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare.
Denumirea sugestivă de „Miercurea Cenușii” se datorează obiceiului ca ramurile de salcie, palmier sau măslin, sfințite cu ocazia Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit icoanele și statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie aduse la biserică spre a fi arse. Cenușa lor se folosește la ieșirea de la slujbă, presărându-se pe fruntea credincioșilor, în timp ce preotul spune: „Adu-ți aminte, omule, că din țărână ești, și în țărână te vei întoarce” , cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din rai.
Cenușa se pune pe capetele credincioșilor, prezenți la slujbă, ca semn de pocăință și de angajament de a ține postul cu cinste și curăție.
Biserica Ortodoxă și Greco-Catolică nu au tradiția impunerii cenușii, dar duminica intrării în post, numită ”Duminica izgonirii lui Adam din rai”, face trimitere la același text, ca și cel folosit în Biserica Romano-Catolică.
Dragi cititori, noi toți suntem efectele prăbușirii omului universal și orice oportunitate de a reflecta la această condiție este un mare câștig. Nu vom putea intra într-o relație corectă cu Dumnezeu până când nu credem cu toata inima în realitatea acestei căderi originare. Când un foc se stinge, rămâne cenuşa, simbol al morţii si al căinţei. Impunerea cenușii, acest tip de asceză creștină, spunea Rimbaud – are ca scop depăşirea elementelor morţii care se amestecă în existenţa noastră, pentru a lăsa să urce în noi forţa învierii.
Puterea căinței, străină tendințelor actuale, poate preschimba radical tot falimentul existențial, proiectându-ne brusc din adâncul prăpastiei pe culmile cele mai înalte ale firii.
Pe această cale, doresc un post cât mai bogat în câștiguri spirituale, credincioșilor romano-catolici, în speranța ca în inima întregii creștinătăți să se trezească noi impulsuri de cugetare și introspecție.
Redacția
