Mii de salajeni sarbatoresc duminica Pastele. Credinciosii romano-catolici, reformati si unitarieni din Salaj marcheaza Invierea Domnului cu o saptamana mai devreme decat credinciosii ortodocsi sau greco-catolici.
Dincolo de data diferita a celebrarii Invierii, diferentele dintre Pastele catolic si cel ortodox nu sunt foarte mari. In Saptamana Patimilor, credinciosii catolici si reformati se duc la biserica si se pregatesc de marele eveniment al Invierii. Duminica Pastelui este marcata prin mersul la slujba si prin primirea cuminecaturii – paine si vin. Pe masa de Paste, in familiile reformate si catolice nu lipsesc produsele din carne de miel si ouale rosii. In functie de zone si sate, pe masa se prepara diferite bunatati care au mare trecere cu aceasta ocazie. „La noi in familie, de cand ma stiu, de pe masa de Paste nu a lipsit sunca fiarta, servita cu salata de cartofi si salata verde”, ne marturiseste Csutak-Nagy Erzsebet, sefa de la Garda de Mediu. Bineinteles, bunatatile preparate din carne de miel, ouale rosii, precum si vinul, nu lipsesc de pe masa credinciosilor reformati sau catolici. Un obicei vechi, legat de sarbatoarea pascala si care a fost preluat la noi in Ardeal de la maghiari si germani, este cel al stropitului. „|tiu de la bunica mea ca la sate, fetele erau duse la fantana si stropite cu apa”, mai spune Csutak Nagy. In timp ce le stropesc, barbatii recita cateva versuri prin care le ureaza sa ramana tinere si frumoase tot anul, sa nu se ofileasca. Practic, simbolistica acestui obicei se poate interpreta ca femeile din comunitatile rurale erau privite ca niste flori pe care trebuie sa le stropesti pentru a nu se ofili. Acum, obiceiul s-a modificat, apa a fost inlocuita cu parfum, iar barbatii merg in casele unde sunt femei si le stropesc, in cea de-a doua zi de Paste. Stropitul este un obicei vechi practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea „Ostera”, denumire din care provine si „Ostern”, cuvant care inseamna Paste.
958 de ani de cand Pastele e sarbatorit in zile diferite
Pastele se sarbatoreste de catre credinciosii crestini la date diferite inca de la Marea Schisma dintre catolici si ortodocsi, care s-a produs in anul 1054. Incepand din anul 1582, Biserica Catolica si cea Ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica Cateolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce ortodocsii au pastrat calendarul Iulian. Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastica, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara. In opozitie, credinciosii de confesiune ortodoxa sunt ghidati de luna plina astronomica, calculata pe baza datelor astronomice si data reala – tot din punct de vedere astronomic, a echinoctiului de primavara.