Firmele au profitat de facilităţile fiscale şi s-au imbogăţit, populaţia a rămas săracă, fără loc de muncă şi imbătranită.
Incepand cu anul 1999, zonele miniere Ip, Hida-Surduc-Bălan şi Sărmăşag-Bobota-Chieşd au fost declarate de către guvernul ţărănist zone defavorizate pentru că muncitorii au fost disponibilizaţi in proporţie de 25 la sută prin concedieri colective. După zece ani, cele trei zone au fost scoase de pe lista zonelor defavorizate, insă realitatea arată că odată cu inchiderea minelor mulţi dintre oameni au rămas şomeri, puţini dintre ei găsind de lucru, cu toate că firmele inregistrate in aceste zone beneficiau de nenumărate facilităţi fiscale. „Oficial nu am ieşit de pe lista zonelor defavorizate, dar nu ne mai dă nimeni acele facilităţi”, spune Sarca Aurel, primarul comunei Bobota, care incă mai oftează după vremurile in care puteau fi accesate foarte multe proiecte. „Comunele puternice puteau accesa multe proiecte. De exemplu, am reuşit pietruirea a peste 10 kilometri de drum cu ajutorul acestor fonduri”, ne-a declarat Sarca Aurel. Banii proveneau dintr-un imprumut cu Banca Mondială pentru „inchiderea minelor şi «restructurarea socio-economică»”.
Şmecherii s-au imbogăţit, oamenii de rand au sărăcit
Zonele defavorizate au creat milionari in dolari, care au ştiut să speculeze la maxim facilităţile acordate de stat. Chiar i-a invrăjbit pe unii impotriva altora, cunoscute fiind disputele dintre crescătorii autohtoni de porci cu procesatorii de carne din import care au activat in zonele defavorizate. Firmele care işi desfăşurau activitatea in zonele defavorizate beneficiau iniţial, pentru investiţiile nou-create, de scutirea de taxe vamale şi TVA pentru echipamente şi mijloace de transport, de restituirea taxelor vamale pentru materiile prime sau de scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate. „La inceput firmele beneficiau de un stimulent de 500 de dolari pentru fiecare angajat, stimulent care a ajuns mai apoi la 1200 de dolari”, precizează primarul Bobotei, care admite că „firmele au dat «anumite» lovituri atunci” şi „cine a fost pentru moment băiat deştept a prins facilităţi faine”. Concepute pentru a dezvolta anteprenoriatul şi a crea noi locuri de muncă pentru foştii mineri, zonele defavorizate au imbogăţit o categorie de şmecheri despre care autorităţile locale se feresc să vorbească.
Puţine firme „defavorizate” au rezistat
Schimbarea legislaţiei, intre care anularea scutirii de TVA şi de taxe vamale pentru importurile de materie primă şi utilaje, a urmărit să elimine mare parte din afacerile ilegale ce se desfăşurau la inceput prin intermediul zonelor defavorizate. „Anumite fabrici care erau la noi in comună au intrat in perioade grele, alte au «murit», ca şi orice firmă. Dar sunt şi firme care au rezistat, de exemplu băiatul din Zăuan care are pepiniera de pomi”, a conchis Sarca Aurel. Un studiu al Ministerului Finanţelor arată că valoarea totală a ajutoarelor ilegale acordate la nivelul tuturor zonelor defavorizate din Romania s-a ridicat la suma de 6 milioane de lei.

Post Views: 65