Referendumul din 29 iulie a evidentiat o serie de carente atat in sistemul administrativ, cat si in cel legislativ. Insa, cele mai importante concluzii tin de dubla realitate in care este surprinsa Romania, cea pe care o traieste propriu-zis si cea de pe hartie. Deocamdata, din punct de vedere tehnic, Basescu este castigator, pentru ca a reusit sa speculeze regulile jocurile.
Ales de 5 milioane de romani, „demis” de 7,4 milioane
Traian Basescu a fost ales presedinte al Romaniei in 12 decembrie 2004, cu un numar de 5.126.794 de voturi, reprezentand un procent de 51,23 la suta din numarul alegatorilor prezenti la urne. In 6 decembrie 2009, Traian Basescu a fost reales, pentru a doua oara, in functia de presedinte al Romaniei, cu 5.275.808 de voturi dintr-un numar de 10.620.116 de voturi exprimate. Mandatul presedintelui ar trebui sa se incheie in anul 2014. La referendumul de duminica, au votat pentru demiterea presedintelui un numar de 7,4 milioane de romani au fost pentru demiterea lui, ceea ce inseamna ca numarul romanilor care nu-l mai vor pe Basescu presdinte a crescut cu aproape doua milioane.
58 la suta dintre romani absenteaza regulat de la referendumuri
Pe perioada celor doua mandate de presedinte castigate de Traian Basescu, pana in acest moment s-au desfasurat cinci referendumuri nationale. Primul referendum din perioada Basescu a fost cel din 19 mai 2007, cand electoratul a fost chemat sa se pronunte pentru prima data asupra demiterii unui presedinte. S-au prezentat la urne 44,45 la suta dintre alegatori. Referendumul a fost validat, cu toate ca prezenta nu a fost de cel putin 50 la suta plus unu, iar Traian Basescu a revenit pe functie. Sase luni mai tarziu, respectiv in 25 noiembrie 2007, romanii au fost rechemati la referendum, de data aceasta supunandu-se aprobarii populatiei introducerea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor. S-au prezentat la urne doar 26,51 la suta. Si acest referendum a fost validat. In 2009, odata cu alegerea presedintelui Romaniei, s-au organizat doua consultari ale populatiei, unul avand ca tema trecerea la un parlament unicameral si celalalt privind reducerea numarului de parlamentari la maxim 300 de persoane. S-au prezentat la urne 50,95 la suta. Cele doua consultari ale populatiei au fost validate, insa nici pana acum nu s-au tradus in texte de lege.
In 29 iulie, electoratul din Romania a fost rechemat sa se pronunte asupra suspendarii presedintelui Traian Basescu. Numarul persoanelor inscrise in listele permanente a fost de 18.288.757, iar la vot s-au prezentat 46,23 la suta. Asteptam validarea sau invalidarea referendumului.
Luand in calcul procentele inregistrate ca prezenta la vot la cele cinci consultari ale populatiei din timpul mandatelor lui Traian Basescu, avem o medie de participare de 42 la suta. Avand in vedere media prezentei la vot pe cele cinci consultari populare, de numai 42 la suta, putem concluziona ca 58 la suta dintre alegatorii inscrisi pe listele electorale permanente absenteaza regulat.
Rezultatele de la referendumul din 29 iulie arata ca 46,23 la suta dintre romani au votat, ceea ce inseamna ca a fost depasita media obisnuita, de 42 la suta, a celor care se prezinta la referendum.
14 la suta dintre alegatori nu au putut vota
Pe de alta parte, exista diferente intre numarul de persoane inscrise pe listele electorale permanente (18.288.757) si numarul de persoane cu drept de vot care au o carte de identitate (15.714.403). Aceste cifre arata ca un numar de 2.574.354 de romani cu drept de vot nu au putut sa-si exercite votul pentru ca nu aveau acte de identitate valabile. Din start, referendumul din 29 iulie a fost handicapat cu 14 la suta, din cauza alegatorilor care nu au avut posibilitatea sa voteze.
Referendum cu defectiuni
Pentru organizarea unui referendum se foloseste ca baza legala lista de alegatori formulata pe baza rezultatelor ultimului recensamant oficial al populatiei. Acesta a avut loc in urma cu 10 ani, cand se inregistra o populatie a Romaniei de 21.680.974 de oameni. Listele electorale permanente s-au calculat, de atunci, pornind de la aceasta cifra de baza, astfel ca am avut in permanenta un numar de alegatori de peste 18 milioane. Insa, potrivit datelor partiale publicate in urma recensamantului populatiei din luna octombrie a anului trecut, populatia Romaniei a scazut cu aproximativ 11 la suta fata de cifra inregistrata la recensamantul din 2002. Acest lucru nu se reflecta si in listele electorale permanente, care raporteaza un numar de alegatori pe baza vechilor cifre. Avem o diferenta intre cele doua recensaminte de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, care influenteaza si scaderea numarului de alegatori. Aplicand procentul de scadere a numarului populatiei de 11 la suta ne da un numar real de alegatori de aproximativ 16 milioane de cetateni cu drept de vot. Rezulta o cifra reala a alegatorilor care s-au prezentat duminica la vot de peste 50 la suta.
Electoratul inexistent pe care si-l asuma Traian Basescu
La referendumul de duminica avem o prezenta oficiala de 46,23 la suta, insa am aratat pe ce baze s-a calculat si cat de reale sunt cifrele oficiale. Pe de alta parte, presedintele Traian Basescu isi asuma diferenta de procente, de 53,77 la suta, ca fiind romanii care il vor in continuare presedinte. Traian Basescu manipuleaza astfel cifrele in favoarea sa, ca sa-si asigure legitimitatea in functie. Astfel ca analizam cifrele si incercam sa vedem care este, de fapt, electoratul lui Traian Basescu. Asa cum am vazut, in medie, 58 la suta dintre cetatenii cu drept de vot nu sunt interesati sa voteze la consultarile publice. Lasand la o parte aceasta constatare, putem sa analizam efectiv cifrele pe diferenta de 53,77 la suta care invalideaza, in acest moment, referendumul de duminica. Din start, 14 procente asumate de Traian Basescu sunt cei fara documente de identitate valabile. Un alt procent, pe care nu avem cum sa-l calculam pentru ca nu exista date oficiale, este al persoanelor decedate si „uitate” pe listele electorale. Si, nu in ultimul rand, din acest electorat al lui Traian Basescu fac parte cei 11 la suta care da din diferenta numarului de locuitori inregistrat la referendumul din 2002 si cifra reala a ultimului referendum, din octombrie 2011. Avem astfel cel putin 25 la suta rezulta electorat inexistent sau aflat in imposibilitatea de a vota, pe care si-l asuma presedintele. Din restul de 28,77 la suta despre care putem spune ca a boicotat referendumul, 6,5 la suta sunt cetatenii de etnie maghiara care nu a iesit la vot pentru ca referendumul nu a fost o miza pentru comunitatea maghiara. Ramane astfel un procent de 22, 27 la suta care reprezinta cifra reala a electoratului PDL, care a ascultat indemnul de boicot lansat de liderii acestui partid si de exemplul dat chiar de presedinte – acela de a nu vota.

Post Views: 69