Cand incepea sa sfaraie mai bine pe gratare, de 1 Mai muncitoresc, micul romanesc a intrat in conflict cu exigentele Uniunii Europene. Din anul 1902, de cand se spune ca ar fi aparut prima reteta de mici, produsul a devenit un fel de frate cu romanul, fara a-i deranja pe vecini, ori pe alti locuitori ai actualului spatiu european. Este adevarat ca micul nu incape in saloanele cu oglinzi venetiene si da rau in gastronomia de pe Rin si Sena. Miroase apetisant, dar arata urat in compozitie si strica balurile din gradina publica a Castelului Versailles. Pus pe langa icre negre, cu toate ca-i mic, se prezinta mare si ridat ca o sfecla ca sa nu zic altceva. Micul nu intra in gura delicata a doamnei Merkel si nici in cavitatea bucala a lui Barroso. Ce o fi avand Barroso cu micii romanesti. Cica ne salveaza ca ne face rau la burta. Eu cred ca mai rau face foamea. O vad zilnic la punctele de colectare a deseurilor, in palmele intinse ale cersetorilor, foamea aceea care daca n-are in ea chimicale, fiind cu desavarsire igienica, e un produs pe care Uniunea Europeana ni-l accepta. Ba chiar ni-l stimuleaza. Revenind la micii nostri de toate iesirile la iarba verde, ca nu pot zice de toate zilele, mai marii de la Bruxelles par ingrijorati de folosirea in compozitia micilor a bicarbonatului de sodiu. Acest aditiv este esential in prepararea micilor in cantitati industriale. Dar vreau sa-l vad eu pe acel membru al vreunei comisii europene, venind la mine acasa sa-si bage nasul in gratarul meu din curte. Nu o sa vina, dupa cum n-a venit nici sa asiste cum sacrificam porcii de Craciun – asomat sau la cutit. Problema cu micii i-a panicat pe romani, dar o vina o poarta reprezentantii industriei carnii care se laudau cu 22.000 de tone de mci, produse in 2012 si vanzari de 50 de milioane de euro. Asta i-a facut sa le sara tandara celor de la Bruxelles. Pai, cum sa-i hranesti pe romani cu mici, cand avem noi produsele noatre alimentare care zac in stocuri? Si, jap pe bietul mic. Daca producatorii de malai se vor lauda intr-o buna zi ca au produs nu stiu cate sute de mii de tone de porumb pentru mamaliga romanilor s-ar putea ca si acest produs sa fie interzis in Romania. Ori daca producatorilor de varza le da prin cap sa se laude ca au produs aceasta planta pentru cateva zeci de milioane de sarmale, Uniunea Europeana s-ar putea sa nu inghita pirostele noastre, fie ele facute cu orez sau pasat si sa zica Stop! Dragi conationali, nu-i departe vremea cand vom manca doar ce „ni se prepara” la Bruxelles!