PRAZNICUL SFINTEI TREIMI

Credinta in Sfanta Treime este temeiul invataturii crestine si inceputul mantuirii noastre. Atunci cand preotul ne-a afundat in apa sfintita din cristelnita, ne-a botezat in numele Treimii: „In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh”. Mamele noastre ne-au invatat sa facem semnul Sfintei Cruci tot in numele Sf. Treimi. Cu marturisirea si slavirea Sf. Treimi incepe Sf. Liturghie: „Binecuvantata este imparatia Tatalui si a Fiului si a Sf. Duh”. In legatura cu dogma Sf. Treimi- dar si al celorlalte- noi, oamenii, stim atat cat ni s-a descoperit, dar ni s-a descoperit atat cat ne este necesar pentru mantuire. Descoperirile acestea s-au facut treptat. „Ati vazut, si totdeauna veti vedea, ca mai inainte de a se face ziua complet, adica inainte de a rasari soarele, flutura pe cer o geana de ziua. Catre rasarit de vede o lumina, mai intai galbuie si apoi mai alba, pana cand se ivesc razele soarelui. Iar razele soarelui crescand mereu si luminand sub cer, in toate partile, se iveste la orizont si frumosul si prea luminosul soare, care atata putere are, incat daca te-ai uita mai mult la el, te-ar orbi. Iata asa s-a socotit si despre Dumnezeu, De la inceputul lumii s-a aratat mai intai ca Ziditor si Creator. Iar taina Treimii, adica adevarul ca Dumnezeu este in trei fete, adica in trei ipostasuri, a inceput sa se arate fiintei omenesti celei slabe si neputincioase numai cu incetul si in chip umbrit”(Ilie Cleopa). Astfel se stie din Legea Veche si chiar de la Adam, ca exista Ziditorul-Dumnezeu, dar nu se stia desavarsit ca astazi, ca El este in trei ipostasuri, pentru ca nu era in puterea mintii omenesti sa inteleaga dogma Sf. Treimi, cum ca Dumnezeu este in trei persoane, dar, de o singura fiinta Texte din Vechiul Testament: Facere 1,26; Facere 11,7; Facere 18,1;Psalm 32,6; Isaia 6,3. In Noul Testament aflam si numele celor trei persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh: „Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh (Matei 28,19). Despre Sf. Treime se vorbeste la Buna-Vestire (Luca1,33); ne vorbeste Sf.Apostol Pavel in binecuvantarea de la II Corinteni 13,13; Sf. Apostol Ioan: „Trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Cuvantul si Sfantul Duh, si acestia trei Una sunt”( Ioan 5,7). De altfel, Sfanta Treime se aratase inainte, in chip lamurit si vazut, la Botezul Domnului, vezi Matei 3,16-17; Marcu1,9-11 si Luca 3,21-22. Pe temeiul acestor si a altor cuvinte dumnezeiesti, Sfintii Parinti si mari invatatori ai Bisericii, au stabilit la primele doua sinoade ecumenice – Niceea 325 si Constantinopol 381- invatatura despre Sfanta Treime, asa cum o marturisim in Simbolul de Credinta: Dumnezeu este Unul singur dupa fiinta Sa dar intreit in persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. S-a incercat explicarea acestei dogme si prin unele comparatii si asemanari. Spre exemplu, Sf. Spiridon al Trimitundei, la sinodul I ecumenic, a luat o caramida si a zis: asa este Sfanta Treime precum caramida aceasta este din lut, apa si foc, iar cand o strangea in mana, din ea au iesit elementele componente: lut, apa si foc. Crestinii au o foarte dar cuprinzatoare rugaciune: „Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant, Treime Sfanta Marire tie!”

Post Views: 44