De vreo doi ani si mai bine se tot dezbate Legea pajistilor si nu s-a ajuns la nici un rezultat care sa fie in favoarea crescatorilor de animale. Daca pana in primavara actul normativ prevedea ca pasunile se pot concesiona pe 10 ani, in vara, din interese obscure, termenul s-a injumatatit, ajungand la cinci ani. Numai ca in acesti cinci ani crescatorii de animale nu-si pot recupera investitiile: drenatul pajistilor, semanatul lor, aductiune de apa. Si dupa ce investitiile au fost facute, asociatiile crescatorilor de animale se trezesc ca pasunea este concesionata altcuiva. Ca sa impace si capra si varza, Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor a intocmit un proiect de lege prin care se prevede ca durata de concesionare a pajistilor creste de la cinci la sapte ani. Un fel de praf in ochi, dar decat deloc…
O alta modificare adusa Legii pajistilor se refera la incarcatura optima de animale pe hectarul de pasune. Concret, incarcatura optima pe suprafata prevazuta de lege a fost majorata de la 0,3 UMV/ha (Unitate Vita Mare pe hectar) la 0,6 UMV pe hectar, ceea ce nu-i un lucru rau. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, spunea la finalul lunii septembrie ca pasunea nu mai ajungea sa fie adminstrata de asociatiile reprezentative din comuna pentu ca era un interes foarte mare din partea consiliilor locale sau a „asociatiilor facute peste noapte” de a incasa subventiile de la APIA. „Este important ca aceasta situatie sa fie clarificata, undeva in primavara, pentru a se putea depune cererile respective la APIA „. Asta daca nu apar noi ordonante de urgenta pentru a modifica Legea pajistilor dupa vrerea clientelei.