Redacția
Drumurile ca in palma
Este cunoscut faptul ca drumul care face legatura dintre centrul de comuna si satul Zalnoc devenea impracticabil cand se desprimavara, ori cand se scuturau norii mai tare. Este vorba despre drumul judetean DJ 110 B Simleu- Zalnoc-Camar care la aceasta data se afla in reabilitare. Chiar daca este drum judetean, edilii tin legatura cu constructorul, aduc anumite corecturi, in acord cu factorii implicati, folosesc personal propriu, in special pe cei ce beneficiaza de prevederile Legii nr.416/ 2001 pentru amenajari de podete, curatirea rigolelor, toaletizarea spatiilor verzi. Este un lucru nemaipomenit sa poti da o mana de ajutor la amenajarea drumului de care vei beneficia mult timp de acum inainte. Prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii s-a trecut la modernizare si reabilitarea drumurilor de interes local din toate satele comunei Bobota pe o lungime de 10.000 de metri. Pentru asta a fost nevoie ca toate drumurile prevazute in obiectivul de investitii antementionat sa treaca din administrarea comunei Bobota in administrarea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Astfel ca in Bobota vor fi asfaltati patru kilometri de strazi, in Dersida alti patru, iar in Zalnoc doi kilometri. Prin Programul de inchidere a minelor si regenerarea zonelor miniere, in cadrul acordului dintre Banca Mondiala si Guvernul Romaniei s-au obtinut fonduri pentru pietruirea si aplicarea unui tratament dublu-bituminos pe 10,5 kilometri de drumuri comunale.
A simtit nevoia sa fie un sprijin pentru comunitate
Mai bine de trei decenii Aurel Sarca a scormonit maruntaiele pamantului. Inginer minier fiind de profesie, a fost langa ortaci zi si noapte, a impartit si bucuriile si necazurile cu ei.Cand Exploatarea Miniera din Sarmasag a fost inchisa, directorul ei, ing. Aurel Sarca s-a retras din viata tumultoasa a Sarmasagului, la locurile de bastina, adica la Bobota. A stat cat a stat in relache, apoi a simtit nevoia sa se implice in treburile comunitatii, sa dea o mana de ajutor, sa fie un sprijin. Stiindu-l bun gospodar si om de caracter, fostii ortaci, si nu numai ei, l-au indemnat sa candideze la functia de primar al comunei Bobota. Asta era prin 2004. Obstea i-a acordat increderea care i se cuvenea si atunci si la alegerile locale din 2008. Si nu regreta. Spun asta pentru ca in cei sapte ani de cand pastoreste destinele comunitatii din Bobota, Aurel Sarca a reusit sa dea o noua infatisare zonei, sa o scoata din amorteala in care intrase dupa inchiderea exploatatiei miniere. Marturie stau drumurile, scolile, caminele culturale, unitatile sanitare, lacasurile de cult care au fost construite din nou ori reabilitate, pentru o functionalitate ireprosabila.
Intru folosul comunitatii
Tot prin Programul de minerit s-au reabilitat Caminul cultural din Bobota si Caminul cultural din Dersida. Cu fonduri obtinute de la Ministerul Educatiei, dar si cu contributia Consiliului Local a fost reabilitata Scoala gimnaziala din Dersida. Nici Scoala primara din Zalnoc nu a fost uitata de edili. A fost reabilitata din temelii. Caminului cultural din aceeasi localitate i s-a dat un alt aspect estetic, o alta infatisare si bineinteles o posibilitate vasta de utilizare, in special pentru anumite evenimente din sanul comunitatii cum ar fi nunti, botezuri, majorate, inmor-mantari, parastase etc.
Grija pentru sanatatea semenilor
Problema sanatatii semenilor a fost intotdeauna prioritara pentru primarul Aurel Sarca, mai cu seama ca, aici, intr-o comunitate cu multi fosti mineri, bolile profesionale si-au gasit mediu propice. Cu bani din bugetul local s-a amenajat un imobil in satul Dersida pentru medicul de familie. Si locuitorii satelor Bobota si Zalnoc beneficiaza de serviciile medicului de familie. Medicul Daniela Vaida este multumita de conditiile create. Cladirea in care functioneaza dispensarul uman a fost compartimentata si reabilitata din temelie. Aici mai functioneaza si un cabinet stomatologic si un cabinet medical privat si farmacie.
Istorie la timpul prezent
Comuna Bobota, cu un teritoriu de 63,48 de kilometri patrati este situata in partea de nord-vest a judetului Salaj si are in componenta trei sate: Bobota, sat resedinta de comuna, Dersida si Zalnoc. Prima atestare documentara a localitatii Bobota dateaza din anul 1213, fiind mentionata sub denumirea de villa Babud. populatia comunei numara la ultimul recensamant 4031 de locuitori, avand o structura etnica dupa cum urmeaza: 85,61 la suta romani, 0,91 la suta maghiari, 1332 la suta tigani. Comuna Bobota are o economie preponderent agricola, primordiala fiind cultura plantelor de camp. Resursele de lignit au facut posibila dezvoltarea mineritului, ramura economica prezenta pe teritoriul comunei din anul 1919. Pacat ca la ora actuala doar un fragil segemnt de minerit se mai gaseste pe teritoriul comunei. Sub aspect turistic izvoarele minerale sulfuroase de la Zalnoc, ar putea face din aceasta localitate un important centru turistic-balnear. Deocandata nu se gaseste nimeni sa faca acest pas. Bobota este strans legata de numele ilustrilor Gheorghe Sincai si Corneliu Coposu. Centrul cultural Sincai-Coposu si fantana „Gheorghe Sincai” sunt obiective care nu trebuie ocolite de catre turistii care viziteaza comuna.
Acum 100 de ani
„Astazi Bobota are 260 fumuri, cu 1250 de suflete de religiune gr.cat. Biserica frumoasa de peatra este edificata in anul 1854 cu un capital de peste 50 mii cor. Scoala confesionala are invatator cvalificat cu un salar de 1021 cor. Ajutor dela stat n@are, dar chiar acuma se fac pregatirile din partea guvernului ca sa se infiinteze aici o scoala de stat. Dintre 70 copii inscrisi in scoala (44 baieti si 26 fetite) stiu scrie si ceti 56. Adulti stiutori de carte sunt 58, 50 de barbati si 8 femei, dintre cari 53 stiu ceti si scrie romaneste si ungureste. Hotarul satului este de 4151 de jugare, dintre cari 3658 sunt in mana romanilor. Pretul unui jugar este de 300 cor. Vite cornute sunt peste 1215 bucati. intreaga poporatiune se ocupa cu plugaritul”
