Durabil cat vesnicia

Desi se afla la a treia legislatura, Pamfil Berar, primarul comunei Agrij duce in spate realizari si proiecte cat pentru doua decenii. Dintotdeauna s-a gandit sa faca mai intai pentru comunitate si apoi pentru el, sa-i multumeasct pe cei care i-au acordat increderea si nu in ultimul rand sa lase ceva in urma sa, ceva durabil, cat vesnicia. Chiar daca nu face parte dintr-o formatiune politica care la ora actuala are painea si cutitul in mana, prim-edilul de Agrij, este omul care a reusit sa acceseze fonduri europene, poate mai mult ca oricare primar din alta comuna salajeana. Spun asta pentru ca in prezent 10 proiecte se afla in derulare, unul finalizat, in majoritate cu bani europeni.
Primarul Pamfil Berar este modest, nu se lauda cu ceea ce a facut de aproape 12 ani, dar ne lasa sa intelegem ca totul a fost o zbatere, o truda, o munca de Sisif. Si rezultatele se vad.
Si pentru ale comunitatii
Pamfil Berar este si presedintele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara „Valea Agrijului”. In cadrul acestei structuri a depus un proiect pe Masura 322 pentru modernizarea caiilor de acces intre asezarile comu-nitatii, dar si pentru canalizare, achizitionare de utilaje, ori constructii. Astfel ca in luna martie se vor finaliza lucrarile de reabilitare si modernizare a Centrului de zi pentru copiii cu dizabilitati din localitatea Romanasi. Tot in luna martie va fi reabilitat drumul intre satele Rastolt-Agrij-Rastolt Desert-Pausa cu ramificare catre catunul Pet, pe o lungime de 18,6 kilometri. Reabilitare in contextul de fata inseamna tratament dublu-bituminos. In luna aprilie se vor finaliza lucrarile la retelele de canalizare si la statia de epurare a apelor in comuna Romanasi.
O sala de sport, necesara ca …aerul
Cu fonduri obtinute prin Ordonanta de Guvern nr. 7, primarul de Agrij a reusit sa amenajeze o baza sportiva intr-o splendida zona turistica situata intre Agrij si Rastoltul Desert. Din banii primiti a fost ridicat un imobil care include vestiare moderne, centrala termica, grupuri sanitare. Totodata s-a amenajat o pista de atletism si o groapa de sarituri. Terenul de fotbal a fost nivelat si dotat cu gazon ca pe Wembley. Nici spectatorii n-au fost neglijati asa ca s-a purces la construirea tribunelor cu o capacitate de 150 de locuri.
Si daca tot suntem la capitolul sport, nu putem sa nu mentionam faptul ca Primaria comunei Agrij a depus un proiect la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru construirea unei sali de sport in centrul de comuna. Este un proiect la care primarul Berar tine foarte mult. Are motive intemeiate. In 5 comune de pe Valea Agrijului nu exista o sala de sport. Mai mult pe Valea Agrijului si a Almasului la o populatie de peste 30.000 de locuitori exista o singura sala de sport la Hida, construita cu fonduri de la Ministerul Educatiei. Asta in timp ce in zona Simleului, la o populatie, tot de aproximativ 30.000 de locuitori, exista 8 sali de sport. Ar fi cazul ca proiectul lui Berar privind construirea unei sali de sport sa primeasca finantare.
Omaturile sunt invinse
Primaria comunei Agrij, printr-un contract incheiat cu Consiliul Judetean Salaj are in atributie intretinerea drumului judetean 108 R pe o distanta de 42 de kilometri. Intretinere in contextul de fata inseamna deszapezire. Ieri, inca de la ora patru dimineata, utilajul multifunctional, marca Mercedes, era pe drum. Primaria mai are in dotare si un tractor cu dubla tractiune, cu lama. Pe langa deszapezirea drumului judetean antementionat, utilajele actioneaza si pe 16 kilometri de drumuri comunale intre Agrij-Rastolt Desert-Poarta Salajului-Pausa plus ulitele din sate. „Tot secretul, spune primarul Berar este sa nu lasi sa se aseze zapada. Cum apare sa o dai deoparte. Si noi reusim acest lucru. Avem si materialul antiderapant necesar pe care ni l-am procurat inca din toamna.”
Finalizari in Martisor
Este cunoscut faptul ca Primaria comunei Agrij are printre cele mai multe proiecte realizate sau in curs de realizare. Amintim doar cateva dintre ele.
Puntea pietonala de peste Valea Agrijului a fost inaugurata in noiembrie anul trecut. Cu fonduri din bugetul local. Alte investitii finantate prin fonduri europene sunt in curs de realizare.Astfel in luna martie se vor finaliza lucrarile de reabilitare si modernizare a caminului cultural din Rastoltul Desert. Un alt lacas de cultura va fi inaugurat tot in luna martie, este vorba de caminul cultural din Agrij. Si finalizarea lucrarilor la Centrul de zi pentru copii se va concretiza tot in luna martie. In luna lui Prier vor fi date in folosinta retelele de canalizare si statia de epurare din localitatea Agrij. Si modernizarea ulitelor din satul Agrij se va finaliza in aceasta luna.
Respect pentru traditie
Desi realizarile prim-edilului de Agrij au un aport semnificativ la bunastarea comunitatii, Pamfil Berar nu s-a culcat pe o ureche. Pentru binele obstii au fost depuse noi proiecte care asteapta finantare. Cum Agrijul nu a fost ferit de inundatii unul dintre proiecte are ca obiectiv „Amenajarea Infrastructurii de Protectie Impotriva Inunda-tiilor in Comuna Agrij – Judetul Salaj”. Proiectul se deruleaza prin Masura 125 C. Prin Masura 313 a fost depus un proiect pentru infiintarea unui Centru de informare turistica. Ideea primarului Berar este ca imobilul in care va fiinta acest centru sa aiba o arhitectura rurala specifica zonei.

Acum 100 de ani
IIn Agrij sunt 204 fumuri romanesti cu 763 de suflete, de religiune gr. cat. Acuma isi edifica biserica de peatra, pentru care pana in prezent au spesat peste 9000 cor, bani adunati de la credinciosi. In cei din urma 30 de ani Agrijul s-a sporit cu 24 de fumuri. Scoala confesionala gr. cat. s-a zidit in anul 1985 din peatra si a costat 5000 cor. Invatatorul e cvalificat si are salar de 700 cor, din care 100 cor. sunt ajutor de stat.
La scoala umbla 60 de elevi, dintre cari 32 fetite si 28 baieti. Dintre acestia 26 de fetite si 20 de baieti stiu ceti si scrie romaneste. In scoala de repetitiune au fost 16 elevi. Aproape 100 de adulti, 78 barbati si 2 femei stiu ceti si scrie romaneste iar 26 romaneste si ungureste. Comuna are si granar bisericesc-scolastic. Din 3658 de jugare de pamant 2329 sunt in mana romanilor. Pretul jugarului de pamant este 200-400 cor. In cei din urma 30 de ani proprietatea de pamant a romanilor s-a sporit cu peste 150 de jugare.
Locuitorii comunei sunt agricultori, afara de cei saraci cari sunt cioplitori de lemne (slepari). mai multi dintre ei sunt distinsi in luptele din 1848, in armata lui Micas si in 1866 la Koniggratz.I

Post Views: 69