Puzderia de inovaţii educaţionale pe care sunt obligaţi copiii şi tinerii de azi să le recepţioneze, mă duce cu gandul la o democraţie prost inţeleasă. Priviţi in jur şi judecaţi! Mă sperie faptul că pană şi in lumea satului a pătruns „fiorul civilizaţiei moderne’. Pe ici pe colo. Pentru că mai sunt şi locuri in care părinţii sunt incă preocupaţi de viitorul copiilor lor, făcand să perpetueze bunul simţ, curăţenia sufletească şi trupească, respectul faţă de datini şi obiceiuri, de inaintaşi şi contemporani şi, mai ales, faţă de muncă.
Trec adeseori prin sate şi văd la fiecare colţ de uliţă cate o craşmă, plină ochi din zori pană-n noapte, şi la fiecare pas cate un „boutique” cu de-ale gurii. La intrare pungi şi alte resturi aruncate in grabă. Intreb de primărie, de primar, de şcoală şi biserică, de poliţie, de biblioteca comunală. Nimănui nu-i pasă de cine şi de ceea ce intreb. Ar prefera să le vii alături şi să le spui cate o curiozitate politcă, sau o snoavă care să-i „imbărbăteze” pentru incă o sticlă. De unde bani? De la ajutor social cerşit sau de pe cate o zi de muncă prestată unde şi cand apucă. Dacă are chef.
Cam asta este imaginea multor sate romaneşti la inceput de secol XXI. Este de fapt rezultatul politicilor unor guverne iresponsabile, care mai bine de 20 de ani au ignorat, să nu spun mai mult, interesul naţional, distrugand incet dar sigur şcoala, economia, ideea de muncă, pană şi conştiinţa umană. Bravăm in griji faţă de ceea ce nu ne trebuie, dar mai puţin in grija faţă de om, de educaţia lui chiar din fragedă pruncie. S-ar putea să mi se spună:Exagerezi! Dar iarăşi vă indemn, priviţi in jur şi judecaţi!