Redacția
Din fonduri proprii, cămin cultural nou
Nu se poate să vorbim despre văi fără să amintim de cele trei poduri noi, două in Halmăşd şi unul in Cerişa. Inainte de finalizarea acestor obiective oamenii treceau prin vadurile văilor, dar atunci cand apele se umflau aşteptau retragerea lor. Cele trei poduri au fost la fel de binevenite ca o paine caldă pe masa unui infometat. Podurile au fost construite cu fonduri obţinute prin Ordonanţa de Guvern nr.7. La ora actuală se află in lucru o bază sportivă in localitatea Drighiu. Prin Hotărarea de Guvern nr 577 au fost obăinute fonduri pentru reabilitarea drumurilor comunale dintre Marca şi Cerişa, Aleuş-Plopiş şi 800 de metri de uliţe in centrul de comună. Investiţiile se află in lucru. Tot in lucru se află şi Căminul cultural din Halmăşd, construcţie nouă ridicată cu fonduri din bugetul local. Este o lucrare amplă cu o sală de 500 de locuri, cu vestiare, bucătărie, un apartament pentru locuit, grupuri sociale etc.Pe langă activităţile culturale aici se vor desfăşura şi manifestări legate de anumite evenimente din comunitate (nunţi, botezuri, onomastici, inmormantări.) Primarul Puşcaş promite că panglica inaugurală a lăcaşului de cultură va fi tăiată in luna august a acestui an.
Văile au fost imblanzite
Patru văi brăzdează comuna Halmăşd: Valea Moşincăteşti şi Valea Moşieşti care trec prin centrul de comună şi se varsă in Valea Drighiului şi Valea Cerişei. Cum văile trec prin mijlocul satelor, cand apele lor se umflau ieşeau din matcă inundand străzi, curţi şi grădini. Ba mai mult, unele din ele curgand prin apropierea uliţelor rupeau din căile de acces, aceste devenind impracticabile. Aşa se face că mai multe luni, in partea de sus a Cerişei nu se putea merge nici cu tractorul, nici cu carul. Pentru a stăvili furia apelor primarul Gavril Puşcaş a trecut la apărarea malurilor, cu ziduri de beton, cu gabioane. Banii necesari au fost obţinuţi prin Programul SAPARD. Tot prin acest program au fost asfaltate uliţe din comuna Halmăşd pe o distanţă de 10 kilometri. Valoarea totală a investiţiei a fost de un milion de euro.
O dorinţă arzătoare – sala de sport
La Scoala gimnazială din centrul de comună se adună in fiecare dimineaţă şcolarii din cele patru sate ale comunei. Spun patru, deşi comuna are cinci aşezări pentru că in Fufez nu sunt copii de varstă şcolară. Trei curse dimineaţa, trei curse la amiază face microbuzul scolar. In comună există 325 de copii de varstă şcolară şi grădinari. Anul trecut acoperişul şcolii a fost schimbat, s-a introdus incălzirea centrală, tamplăria clasică a fost inlocuită cu termopan, mobilierul este nou. Şcoala dispune de un teren de sport modernizat. in perspectiva organizării aici a Cupei Văii Barcăului. Anul trecut atat echipa de handbal fete, cat şi cea a băieţilor au caştigat faza judeţeană, iar anul acesta fetele au obţinut locul II la faza zonală. Cum numărul copiilor in comuna Halmăşd nu este in scădere (asta se datorează in bună parte comunităţilor de ţigani), primăria a depus un proiect la Inspectoratul Scolar pentru extinderea clădirii scolii şi reabilitarea ei. Dar visul cel mai arzător al primarului Puşcaş este de a avea in comună o sală de sport.
Reţeaua de drumuri comunale asfaltată in intregime
Comuna Halmăşd beneficiază de o reţea de apă potabilă . Apa vine prin cădere in in gospodăriile populaţiei din izvoarele captate in locul numit Valea Şipotului. Numai că apa nu este filtrată nici tratată. In acest sens primarul Gavril Puşcaş a depus un proiect la Ministerul Mediului pentru amenajarea unei staţii de filtrare şi clorinare. Valoarea proiectului se ridică la 500.000 de lei. Recent prim edilul de Halmăşd a susţinut la Ministerul Dezvoltării două proiecte derulate prin Planul Naţional de Dezvoltare Infrastructură. Unul are ca obiectiv asfaltarea a 11 kilometri de drumuri comunale „şi astfel am acoperit toată reţeaua de drumuri din comună” susţine primarul, iar celălalt proiect include 40 de kilometri de reţea de canalizare şi trei staţii de epurare. Prin Ministerul Culturii au fost depuse două proiecte pentru construirea a două cămine culturale in satele Cerişa şi Drighiu.
Un suedez in Fufez
In partea nordică a comunei Halmăşd, undeva pe un varf de deal se pot vedea şapte case. Este cătunul Fufez, candva sat infloritor cu oameni gospodari. In cele şapte case vieţuiesc la ora actuală 20 de suflete. Sunt urmaşii slovacilor aduşi pe vremea Mariei Tereza in aceste ţinuturi ca tăietori de lemne. Pe vremea comunismului multă populaţie slovacă a plecat din sat, casele au fost pustiite, apoi s-au deteriorat şi au căzut. Bătranii din cătun işi duc traiul din cultivarea cartofilor (e un pămant ideal pentru această plantă) a triticalelor şi a secarei. Graul nu se face pentru că e rece in zonă. Kholeve Sarolta, Salva Ignaţiu, Ianoştek Anton, Şuba Ioan, ţin pe langă casă şi o vacă cu lapte şi caţiva guiţători şi păsări. E hrana lor de zi cu zi. Şcoală n-au in sat, nici preot. Pentru impăcarea cu Cel de Sus se duc la biserica catolică din Şinteu, judeţul Bihor.
In urmă cu doi ani, venind la vanătoare prin părţile Fufezului, un suedez s-a indrăgostit de minunăţia locurilor şi şi-a construit aici o casă de vacanţă, gen vilă. Cum se face cum nu se face că suedezul stă cam 3-4 luni cu familia aici in vila din Fufez. Drag trebuie să-i fie!
Acum 100 de ani din „Schiţa monografică a Sălagiului” – editată in 1908
„Astăzi are 200 de fumuri, cu peste 1200 de suflete de religiune gr.-cat. Biserica de oeatră s-a edificat in anul 1802, şi poporul povesteşte că o fată de păstor a găsit nişte ziduri de cetate părăsite, pe cari apoi s-a edificat biserica de astăzi. Şcoala confesională edificată din peatră la anul 1872 are invăţător cvalificat, cu salar de 1000 de cor, din care 500 cor plăteăte statul ca ajutor. Copii de şcoală sunt 86, cari toţi ştiu ceti şi scrie, iar şcoala de repetiţiune are 20 elevi. Adulţi ştiutori de carte sunt peste 360, din cari 200ştiu şi ungureşte. Hotarul are 6340 de jugăre, din cari 5642 sunt in mana romanilor. preţul unui jugăr de pămant este 300-500 cor, iar vite cornute sunt peste 500 bucăţi in comună. Toţi se ocupă cu plugăritul şi prăsirea vitelor. Alegători sunt 154 dintre cari abia 52 ştiu ceti şi scrie romaneşte, iar 20 ungureşte”.
