Gânduri pentru părinți

De mai bine de o săptămână s-au deschis din nou porțile școlilor și copiii au năvălit plini de euforie în sălile de activitate. În diminețile tomnatice, șoselele și trotuarele urbei noastre au redevenit precipitate și expresive. Părinți grăbiți, cu chipuri brăzdate de preocupări și osteneli, își însoțesc copiii și-i trimit în lume… într-o lume deviantă, plină de provocări, dar și de înnoite ocazii de strălucire. O mamă toropită de emoție potrivește cu îndemânare maternă ghiozdanul voluminos al odraslei sale… un tatic pășește semeț, împletindu-și mâna protectoare în jurul mânuței fiicei… Tineri și tinere defilează în freamăt, săgetând trecerile pietonale și schițând cu mândrie juvenilă tabloul experiențelor estivale trecute. Întreg văzduhul este încrestat în mod invizibil de gânduri, aspirații, pulsiuni…

Cum să ne educăm copiii în lumea harăzită? Cum să-i învățăm să zboare la înălțimi? Cum să ne punem pavăză atlasului de pericole ce sfidează din toate sensurile? Cum facem ca motivația și interesul copiilor noștri să rămână în medii sănătoase? Suntem noi părinții modele de conduită pentru copiii noștri?

Iată câteva gânduri și sfaturi pe care le-am cules de-a lungul timpului și a căror urmări le-am consemnat a fi prospere.

Esențial: să petrecem timp cu copiii noștri! Răsfoind o carte bună, practicând împreună activități domestice, sau ieșind în natură, sunt modalitățile cele mai potrivite pentru dezvoltarea integrală a copiilor. A sta împreună cu copilul, în timp ce părintele se uită la televizor, sau stă cu telefonul în mână, nu este un timp de calitate, nici un timp personal și profund. Să fim prezenți pe de-ntregul în dialogul pe care-l avem cu copiii noștri. Să lăsăm în urmă dispozitivele tehnologice, ele crează distanțe mari între membrii familiei!

Să-i ”câștigăm” de partea noastră prin activități recreative, ținându-i cât mai departe de ecrane. Puterea jocului are rol pediatric și nu este frivolă, ea ajută la dezvoltarea socială, cognitivă și fizică.

Să le citim cu voce tare și să-i încurajăm să iubească lectura, sigur, cel mai bine ar fi prin exemplul personal. Dacă li se oferă de pe acum pe tavă partea virtuală a momentului narativ, latura lor creativă și imaginativă va fi atrofiată.

Deunăzi mi s-a atras atenția că nu e cool să îi încurajez pe copiii mei să asculte muzică potrivită pentru vârsta lor, la modă e să asculte muzica adulților. Să nu-i maturizăm de timpuriu pe copiii noștri, să-i lăsăm să-și trăiască vârsta și copilăria. La o vârstă fragedă, multe dintre activitățile și deprinderile adulților îi pot compromite emoțional și desensibiliza.

Să nu exagerăm cu activitățile extracurriculare, să nu ne epuizăm copiii cu prea multe activități planificate. Copiii au nevoie și de timp liber, mai puțin structurat, altfel, riscăm ca viața cotidiana să devină o povară și un haos atât pentru ei, cât și pentru noi. Oricum, ritmul epocii noastre hiper tehnologizate asta impune.

Să ne raportăm cu simplitate la viață și să transmitem cu fermitate indicații clare copiilor. Cu cât ne sofisticăm mai mult viața, cu atât ni se va complica mai mult toată existența. ”Pe calea simplității omul se împlinește pentru că trăiește firesc și esențial.”(Ernest Bernea)

Să ne creștem copiii cumpătați, responsabili, învățați cu efortul și capabili să-și stăpânească voința proprie: o voință puternică înseamnă sănătate mintală și vigoare psihică, o voință slabă duce la autodistrugere. ”Cea mai bună formă de educație este munca”, ne spune Simion Mehedinți, iar ”autocontrolul este rădăcina înțelepciunii”, ne asigură Robert Burns.

Să nu ne pierdem niciodată autoritatea înaintea copiilor și să învățăm să le spunem ”Nu”, din dragoste. Dacă acceptăm tot ceea ce ei pretind, copiii vor ajunge să nu mai prețuiască nimic și să crească cu exigențe înalte, superficiale. Să nu ne sfiim în a stabili reguli și limite. A crește cu reguli ajută la o dezvoltare armonioasă și sănătoasă; în schimb, să nu le impunem nimic, ci, mai degrabă, să-i ajutăm să conștientize consecințele neascultării lor și să-i provocăm la autoanaliză.

În educația copiilor, insistăm mult pe inteligență, prea puțin pe buna ei întrebuințare. Astăzi suntem mai inteligenți, mai performanți, mai bine informați, dar mai puțin umani. Astăzi, într-o lume mai evoluată ca niciodată, rata depresiei a atins cote maxime. Să ne preocupăm mai mult de dezvoltarea conștiinței copiilor noștri, ea este nucleul cel mai tainic al ființei. Dacă nu raportăm la realitățile metafizice tot ceea ce copiii noștri învață, dacă nu construim cu ei pe temelia unui crez, a unui un model moral concret, îi lipsim de înțelesurile adânci ale vieții și de o integrare valorică, practică. Sistemele educative predau ”câte-n lună și-n stele” dar, de cele mai multe ori, nu le racordează la fundamental, la etern. Ce facem cu aceste cunoștințe atunci? Cum îi ajută pe copiii noștri să devină mai virtuoși, mai fericiți?

Să ne cunoaștem mai bine istoria și tradiția și să ne înconjurăm copiii cu figurile eroice ale trecutului nostru. Poveștile înaintașilor noștri au dat lumii repere extraordinare de integritate, curaj, tărie lăuntrică. Totodată, cultura istorică bine însușită susține învățătura creștină și ne conferă noi și sănătoase input-uri.

Să nu uităm că educația religioasă cuprinde cel mai mare bagaj pedagogic, educativ și instructiv și că ea este cel mai bun mijloc de cultivare al virtuților morale. Unul dintre cei mai mari pedagogi pe care i-a dat țara noastră, Simion Mehedinți, spunea că ”orice popor, ca și orice om, atâta prețuiește cât înțelege din evanghelii și cât este dispus să urmeze învățătura lui Hristos.” Toate numele sonore ale țării noastre au avut la baza formării lor mari repere morale și intelectuale, nu merg unele fără celelalte.

Dragi părinți, să ne ridicăm din creuzetul propriilor comodități și să petrecem timp de calitate cu copiii noștri. Miza este magistrală: caracterul viitorilor lideri. Să nu uităm că familiile noastre au cel mai însemnat rol formator. Să nu uităm că familia este nucleul societății, cea care dă naștere lumii în care trăim. Responsabilitatea este la noi.

Vă invit să reflectăm împreună!