„Mai rau sa nu se intample”, spuneau romanii la orice nazbatie a guvernantilor la care trebuiau sa faca fata. Pasivi, rabdatori, ori indolenti, sperau ca va rasari si soarele pe strada lor, ca luminita de la capatul tunelului nu e departe. Totul s-a naruit. Acum e cum nu se poate mai rau, ca-ntr-o coborare spre mijlocul pamantului, unde nici vorba de luminita. Fara limite a ajuns deja deznadejdea multimii, al carei glas se ridica, in aceste zile, in van pentru ca alesii nostri ne calca pe principiul „cum am spus asa ramane”. Ignorand propunerile sindicatelor si partidelor, prin aprobarea scrisorii catre FMI cu masurile de austeritate, Guvernul a semnat sentinta de infometare a populatiei. Din Inalta „Bucatarie” de la Bucuresti, romanilor li se servesc de acum inainte preparate numite: scaderea salariilor, diminuarea pensiilor, cresterea impozitelor, scaderea indemnizatiilor pentru copii, a ajutorului de somaj, eliminarea subventiilor pentru incalzire, a facilitatilor pentru transport, impo-zitarea tichetelor de masa, a dobanzilor, a platilor compensatorii, diminuarea ajutorului de inmorman-tare, si multe altele. Gustul este amar de minciuni presarate in campanie. De ce ni le baga noua pe gat? Ce vina avem ca ne-au adus in acest hal? Ce vina avem ca au mancat pana acum cu doua sau chiar cu zece linguri, in timp ce atatia romani mancau poate o data pe zi? Spun acum ca-si vor asuma raspunderea. Stomacul nostru s-a intors de mult pe dos. De nervi, de foame, de-atatea minciuni.