Cele 30 de miliarde de euro alocate României pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie folosite pe proiecte mature, agreate de Comisia Europeană. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a trimis recent la Bruxelles o variantă a acestui plan. Știrea principală a fost că planul lui Ghinea a fost respins de Bruxelles, dar cei de la guvernare au nuanțat lucrurile și au corectat comunicarea publică: planul nu a fost respins, a fost reîntors pentru corecturi. Grosso modo, cam tot același lucru, chiar dacă suntem obișnuiți ca între administrația de la București și cea de la Bruxelles să fie vorba despre negocieri pentru cheltuirea banilor. Și dacă am fi fost tentați să luăm de bune scuzele ministrului Ghinea, faptul că a intervenit președintele României, Klaus Iohannis, și a convocat la Cotroceni pe cei responsabili pentru atragerea acestor fonduri este cel mai bun semnal că sunt probleme.

Este și nuanța evidențiată de către europarlamentarul Corina Crețu, Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

”După ședința de aseară (n.r. luni) de la Palatul Cotroceni, Premierul României împreună cu liderii coaliției de guvernare au adoptat, la conferința de presă, un ton menit să liniștească populația, un ton moderat optimist în legătură cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Știm deja cu toții că, la început, PNRR cuprindea o serie de idei, deziderate, analize, dorințe, traduceri mai mult sau mai puțin inspirate din alte programe (<Valul renovării>, <Romania velo>, <Cloud guvernamental>), toate construite pe realitățile seci ale situației actuale din toate domeniile, descrise în Rapoartele EUROSTAT și ale Institului Național de Statistică, rapoarte care, după varianta publicată în noiembrie 2020 pe site-ul MFE cuprindeau cam peste 80% din Programul de Redresare și Reziliență inițial. Cel care a fost retrimis cu totul de către Comisia Europeana la București pentru refacere/revizuire. Comisia Europeană a transmis, pe scurt, faptul că există 6 piloni agreați de miniștrii ECOFIN în februarie 2021, piloni care au fost și adoptați în Parlamentul European (eu fiind Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență din partea Comisiei de Dezvoltare Regională din PE), și pentru toți acești piloni trebuie să existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfășurat. Cele 30 miliarde de euro alocate României vor trebui angajate până în anul 2023, urmând ca licitațiile și partea de implementare să se realizeze până la 31 august 2026. Fix. Pentru proiectele neîncheiate până la acea dată, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene. Pentru că e un program excepțional pentru o situație excepțională: redresarea după pandemie și reziliența durabilă a economiei europene în ansamblul său. Oricum, acest sprijin prin PNRR se adaugă Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, alocare pentru România 30,5 miliarde de euro, din care s-au cheltuit până azi mai puțin de 52%, la care se adaugă Acordul de parteneriat între România și Comisia Europeană și Programele Operaționale pentru Bugetul 2021-2027, aflate în stadiu de negociere de aproape trei ani și despre care acum nu se mai discută nimic, deși toți beneficiarii așteaptă să vadă care va fi noua arhitectură a fondurilor structurale și de investiții, a programelor de sănătate (care va beneficia pentru prima dată de un program operațional separat), a fondului social, a programelor regionale și ale Agendei Urbane, programelor privind rezolvarea problemei deșeurilor, a programelor de transport, a programelor pentru agricultură destinate fermierilor și dezvoltării rurale și, nu în ultimul rând, a Fondului pentru o Tranziție Justă, destinat județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mures, în legătură cu care s-a decis că vor avea nevoie de ajutor pentru a îndeplini criteriile Pactului Ecologic European”, explică europarlamentarul Corina Crețu.

Comisia Europeană ne cere proiecte mature

Corina Crețu a mai remarcat faptul că după întâlnirea de la Cotroceni, liderii coaliției de guvernare conștientizează că la Bruxelles se așteaptă proiecte mature din partea României.

”În fine, aseară (n.r. luni) nimeni nu a mai putut evita realitatea, spunându-se clar: Comisia Europeană solicită proiecte mature, care să dea startul unor investiții și reforme potrivite timpurilor pe care le trăim. Domnul Kelemen Hunor, cel mai pragmatic dintre participanți, a spus direct: <Să vedem care sunt proiectele mature cu care ministrul Ghinea va merge la Comisia Europeană și, undeva, în 30-31 mai, acest document trebuie să fie gata>. Sigur, nimeni nu ne grăbește, dar cu cât vom trimite mai târziu aceste proiecte, cu atât timp mai puțin va avea România pentru implementarea lor. Sunt, sincer, îngrijorată și sceptică. În primul rând, nu există proiecte mature care să accelereze rata de absorbție a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu în viitor – pentru 2014-2020. La plecarea mea din funcția de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (în valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care România le-a depus până la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene. Este fezabil să sperăm că în mai puțin de o lună România va putea depune proiecte de calitate, care să schimbe cu adevărat fața țării, proiecte în valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse în ultimii șapte ani? Încerc să fiu realistă”, precizează Corina Crețu.

Întrebări și scepticism firești, care vin de la un oficial român care a fost exact în centrul problemelor până de curând.

Am avea însă o rezervă serioasă în privința Corinei Crețu: în perioada când a fost comisar european nu a reușit să semneze cel mai mare proiect de infrastructură de care beneficiază sălăjenii – aducțiunea de apă de la Gilău. Abia după plecarea sa de la Comisia Europeană, noul comisar, care nu are nicio legătură nici cu România, nici cu Sălajul, a semnat finanțarea pentru acest proiect.

Post Views: 76