Un sondaj de opinie publica cu privire la increde-rea romanilor in institutiile publice si private din tara si din strainatate a fost realizat de INSCOP Research in perioada 12-21 iulie. Rezultatele sondajului releva faptul ca romanii au din ce in ce mai putina incredere in institutiile care ar trebui sa le apere interesele, insa surprind prin faptul ca increderea populatiei a scazut in cazul Bisericii de la 69,1 la suta in martie la 63,9 la suta in iulie. Trebuie precizat faptul ca increderea maselor in Biserica a scazut vertiginos in ultimii ani de la cote de aproape 90 la suta. Acelasi lucru se intampla in cazul Armatei, care s-a bucurat dintotdeauna de cea mai mare incredere din partea romanilor. Sondajul poarta numele „Barometrul de opinie publica – Adevarul despre Romania” si a fost realizat la cererea unui ziar national. Studiul a fost efectuat in de 37 de judete si municipiul Bucuresti, la domiciliul respondentilor.

Graiul Salajului a cerut opinia Episcopiei Salaj cu privire la rezultatele sondajului national referitor la scaderea importanta a increderii populatiei fata de institutia Bisericii Ortodoxe Romane.
„Sondajul de opinie publica realizat de INSCOP Research la comanda unei institutii media in perioada 12-21 iulie 2013 scoate in evidenta faptul ca Biserica se bucura de cel mai inalt grad de incredere dintre institutiile sociale sau private (63,9%). La o distanta apreciabila, in aceeasi categorie de institutii se afla universitatile (51,9%) si presa (42.7%). Biserica ocupa locul al doilea intre toate institutiile politice, executive, sociale, private si internationale al caror grad de incredere a fost ches-tionat, fiind devansata doar de armata, in care isi afirma increderea 64,3% din cei chestionati. Chiar daca sondajul inregistreaza o scadere a increderii in Biserica de 5,2 la suta fata de luna martie 2013, aceasta scadere este identica cu cea inregistrata in cazul liderului de incredere din zona institutiilor politice, primaria. Este o realitate faptul ca, in ultimii ani, in general, increderea romanilor a scazut in institutii. Este cazul atat al Armatei, care s-a aflat mereu pe primul loc in topul incre-derii, cat si al Bisericii, care a secondat Armata indeaproape. Ambele institutii au scazut de la 80-90 la suta grad de incredere la 60-70 la suta. Pe de alta parte, scaderea gradului de incredere in Biserica este rezultatul direct al campaniei programatice asumata de organizatii secularizante si derulata ritmic prin intermediul mass-media. Spre exemplu, in perioada 7-10 iulie 2013, in mod repetat si sistematic au fost prezentate la un post de televiziune national informatii eronate cu privire la veniturile Bisericii Ortodoxe cu scopul vadit de a prezenta distorsionat realitatea. Avand in vedere acest fapt, este posibil ca rezultatele sondajului efectuat in perioada imediat urmatoare sa fie distorsionate de aceste incercari de manipulare”, a fost raspunsul primit de la purtatorul de cuvant al Episcopiei Salaj, Gabriel Gardan.

Tinand cond de situatiile neplacute cu care s-a confruntat Episcopia Salaj de la inceputul anului si pana in prezent, am cerut purtatorului de cuvant Gabriel Gardan sa ne spuna daca evenimentele petrecute in Salaj ar fi putut afecta imaginea Bisericii, in general. Avem mai jos raspunsul oferit de Gabriel Gardan.
„Este dificil de apreciat in ce masura evenimente locale, izolate, fie ele si mediatizate excesiv, pot sa influenteze perceptia la nivel national. Nu avem certitudinea nici macar a faptului ca judetul Salaj s-a numarat printre cele 37 de judete in care s-a efectuat sondajul. Daca ne intrebam insa cat de importanta este pentru salajeni credinta si Biserica, cred ca am putea obtine un raspuns, mai convingator decat orice sondaj, in noaptea de 14 si in ziua de 15 august la toate bise-ricile si manastirile din Episcopia Salajului.”

Transsexual hot, rasofor la manastirea din Bobota
Judetul Salaj nu a fost lipsit de evenimente negative care ar fi putut prejudicia imaginea Bisericii si afecta increderea salajenilor in aceasta institutie. Cel mai de notorietate caz din acest an s-a petrecut la jumatatea lui aprilie la manastirea Bobota, cand casierul manastirii, rasoforul Andrei, s-a facut nevazut cu 25.000 de lei, bani proveniti din donatiile credinciosilor. Oamenii legii au deschis pe numele casierului un dosar penal pentru delapidare, dar pentru ca nu au stiut cu exactitate locatia in care se ascundea la acea vreme nu l-au putut da in urmarire nationala. Localnicii din Bobota nu au observat nimic suspect in comportamentul Sorin Matei Filip, numele real al rasofo-rului Andrei. Insa trecutul tumultos al celui care a golit conturile manastirii din Bobota a iesit la iveala imediat dupa incident. Hotul era un cunoscut in lumea transsexualilor, fiind membru in trupa „Toxice” sub numele de scena „Cecille del Sol”, unde i-a incantat pana in 2006 pe travestiti cu diverse spectacole demonstrative. De altfel, Sorin Matei Filip a fost organizatorul primului festival international pentru lesbiene, organizat in Cluj-Napoca la inceputul lui 2009 la initiativa asociatiei „Esti Unica”. Concursul nu s-a mai desfasurat pentru ca majoritatea lesbienelor inscrise in concurs au decis sa isi retraga participarea. In plus, fostul casier al manastirii Bobota a participat la diverse actiuni ale homosexualilor si la concursuri de Miss Travesty, militand pentru comunitatea homosexualilor pana in 2009, cand a decis sa se calugareasca si s-a retras la manastirea Nicula sub numele de „fratele Sorin”. Insusi Episcopul Salajului, Petroniu l-a facut rasofor pe „fratele Sorin” in 30 noiembrie 2012. Cel care ajunge rasofor nu depune juraminte, nu intra in randul clerului, dar isi manifesta intentia de a persevera in viata monahala.

Scandal la biserica Sfantul Stefan din Bradet
Un alt eveniment care a pus intr-o lumina proasta Episcopia Salajului a fost scandalul de la biserica Sfantul Stefan din Bradet, la inceputul lunii februarie. Episcopia Salajului a vrut sa-l transfere pe preotul Ioan Coste, care oficiaza la biserica din Bradet, in parohia Brebi, dupa ce preotul a participat la inmormantarea mamei sale impreuna cu un preot din Oradea, fara a avea acordul Episcopului Petro-niu, fapt care a constituit o incalcare a regulamentului bisericesc. Credinciosii de la biserica Sfantul Stefan au pro-testat in masa impotriva deciziei de mutare in Brebi a preotului Coste. Enoriasii au devenit suspiciosi in momentul in care au aflat ca in locul preotului urma sa vina Se-ptimiu Gudea, finul Vicarului de Salaj, Vasile Rus. Credinciosii au protestat cu pancarte in fata Bisericii si au hotarat sa nu lase pe nimeni sa vina in locul preotului Ioan Coste, motivand ca biserica Sfantul Stefan a fost ridicata din banii lor. Episcopia Salaj a cautat varii solutii pentru pedepsirea preotului Ioan Coste. Se auzea ca acestuia ii vor fi retrase toate rangurile bisericesti. O alta varianta a fost aceea ca Ioan Coste va ramane la biserica din Bradet, dar nu va mai fi preot paroh. In cele din urma, parintele Coste a fost trimis in mare taina in penitenta la manastirea Nicula. Masura disciplinara a inceput in martie si a continuat timp de o luna. Purtatorul de cuvant al Episcopiei Salaj a confirmat ca parintele Ioan Coste a fost trimis la manastire cu misiunea de a participa la toate slujbele religioase, pentru ca s-a considerat ca avea nevoie de o perioada de liniste sufleteasca si reculegere. Credinciosii salajeni de la biserica Sfantul Stefan au fost alaturi de parintele Ioan Coste pe perioada penitentei. Multi dintre ei au mers la fiecare sfarsit de saptamana sa-l viziteze. Gabriel Gardan motiva decizia Episcopiei de trimitere in penitenta a preotului la Nicula spunand ca „este o masura complementara la retragerea distinctiilor, pentru toate turbulentele produse in parohie si eparhieI. Odata retrase, distinctiile nu mai pot fi acordate niciodata. Intr-un final, Ioan Coste a revenit la biserica Sfantul Stefan din Bradet, dar in ziua de azi parintele nu mai este preot paroh.

Post Views: 43