L-am invitat vineri pe Emil Hurezeanu in studioul Graiul Salajului TV pentru a crea puntea intre publicul salajean si vocea libertatii romanilor de la Europa Libera, postul de radio care tinea treaza constiinta romanilor in perioada comunista. Emil Hurezeanu a povestit parcursul vietii sale si cum a ajuns sa cunoasca Romania, fiind in exil.
Emil Hurezeanu s-a nascut la Sibiu si a facut facultatea de drept la Cluj. Inca de pe bancile liceului a cochetat cu poezia si a devenit in scurt timp unul dintre tinerii poeti optzecisti recunoscuti, gratie activitatii sale de la redactia Echinox. Talentul sau poetic a fost girat de redactia Echinox, astfel incat in momentul in care Ana Blandiana a nominalizat aceasta revista sa trimita un bursier Herder la Viena, in mod firesc a fost desemnat Emil Hurezeanu. A fost o sansa pentru un tanar dornic de afirmare sa cunoasca si realitatile occidentale ascunse de „cupola de plumb a comunismului”. „Banuiam ca in Romania lucrurile nu merg bine”, marturiseste Emil Hurezeanu, iar contactul cu societatea occidentala l-a determinat sa ramana acolo.
Emil Hurezeanu recunoaste ca atunci cand a ajuns la Viena, impactul societatii occidentale asupra tanarului de 28 de ani a fost complex si multiplu. „Am intrat in Occident prin Romania si am ramas acolo tot prin Romania. In mod firesc, m-am atasat mai mult de Romania in vremea in care faceam emisiunile de la Europa Libera, unde am incercat sa fiu un mediator intre cultura jurnalistica romaneasca, care se preta la sarcasm si ironie, si o anumita moderatie occidentala intelegatoare fata de realitatile din tara”, spune Hurezeanu. Odata cu realizarea emisiunilor de la Europa Libera, Hurezeanu a devenit una dintre vocile cele mai cunoscute ale rezistentei romanilor fata de regimul comunist. Iar acest lucru nu a ramas fara urmari. „Fratele meu a incasat-o cel mai tare, la propriu”, spune Hurezeanu, pentru ca fratele sau a fost retinut timp de o saptamana si batut de securisti. Nu a fost singurul episod dramatic suferit de familia Hurezeanu. Mama jurnalistului a fost data afara din invatamant. Mai mult, a fost trimisa de doua ori in Germania pentru a-l convinge pe tanarul Emil Hurezeanu sa isi inceteze activitatea de la Europa Libera. „Stiam ca si mie mi se poate intampla oricand ceva. Traiam intr-un climat de intimidare intretinut aproape permanent. Imi era frica, era o frica rationalizata. Dar nu atat de tare incat sa-mi inchida gura”, marturiseste Hurezeanu.
Cum a intrat Romania in Occident
A revenit in Romania imediat dupa Revolutie si a fost jurnalistul care a transmis Occidentului fenomenul Piata Univer-sitatii. Apoi, in 2003, a acceptat sa fie consilierul premierului Adrian Nastase pe probleme de politica externa. „Guvernul social-democrat condus de Adrian Nastase a jucat integrarea Romaniei in NATO si a deschis Romania spre Occident. Nastase devenise un social-democrat cu sens schimbat de la Est la Vest, un lider de decizie pro-occidental. Pe mana social-democratilor s-a realizat un proiect pro-european care a fost dus mai usor decat pe mana fortelor de dreapta”, crede Hurezeanu. Chiar daca inaintea guvernului Nastase functionase guver-nul Conventiei Democratice, cu partide majoritar de dreapta, abia in anii 2000-2004 s-a realizat aceasta deschidere pro-europeana. „Cu fostii pedeseristi s-a realizat, de voie de nevoie, apropierea efectiva de Uniunea Europeana”, puncteaza Hurezeanu.
Problema tiganilor nu este una europeana
Emil Hurezeanu a debutat, in Occident, cu un articol tradus despre tiganii din Romania. „Atunci, problema tiganilor era altfel privita, ca o realitate camuflata in Romania”, isi aminteste Hurezeanu. Insa jurnalistul Emil Hurezeanu crede ca astazi aceasta problema nu a devenit una europeana, ci o problema pe care Romania nu poate s-o rezolve. „Daca ar deveni o problema europeana, s-ar putea face programe, proiecte, de integrare a acestor comunitati. Din pacate ramane o problema romaneasca pe care nu putem s-o rezolvam”, spune Hurezeanu. Vocea libertatii de la Europa Libera din perioada comunista spune ca ar trebui create premisele necesare pentru ca aceasta comunitate, atunci cand ajunge in Europa, sa se poata integra in modelele sociale din tarile in care ajung.

Despre democratii
Emil Hurezeanu a tinut vineri la Zalau o conferinta „Despre democratii”. Centrul de Cultura si Arta, cu sprijinul scriitorului salajean Flavius Lucacel, continua seria conferintelor, iar de data aceasta a adus un publicist premiat – Emil Hurezeanu. In sala „Dialoguri europene” a Centrului Cultural din Zalau (fostul Centru Militar), zeci de oameni au participat la conferinta in care Hurezeanu a tinut un adevarat curs despre democratii si despre felul in care, ca persoana, te poti integra in societatea actuala globalizata.
Emil Hurezeanu a vorbit de pe pozitia celui care a cunoscut Occidentul inaintea majoritatii dintre noi, dar si de pe pozitia celui care a cunoscut democratizarea Romaniei in specificul nostru balcanic. Hurezeanu a aratat ca, in societatea actuala, pentru construirea unor democratii solide trebuie avut in vedere tocmai ceea ce ne diferentiaza. Hurezeanu a aratat importanta microstoriei, concept italienesc prin care se pune in valoare zestrea locala, particulara, inglobata in conceptul general, de corp macro – geografic, politic, social. Este si o metoda de a capata identitate, pentru ca, dincolo de procesul de globalizare, pentru pastrarea identitatii, trebuie sa apartii unei „microstorii” care sa-ti confere radacini puternice. In acest sens a luat ca exemplu capitala tarii, Bucurestiul. „Bucurestiul este un oras libanez, cu cartiere manelizate. Este un oras eveiesc, pentru ca evreii liberali au construit aici, in perioada dintre razboaie, unul dintre cele mai moderne centre urbane ale timpului respectiv. Este un oras comercial armenesc si grecesc, cu caracteristici puternice fanariote. Este si un oras comunist, cu cladiri muncitoresti, in care s-au daramat biserici. Din felul in care vad eu Bucurestiul, pot spune ca este un oras neclar, in care nu ma regasesc. Ca sa fac fata tendintei globalizarii, sa nu ma pierd in Bucuresti, trebuie sa gasesc ceva cu care sa ma identific”, spune Hurezeanu. Iar acel ceva, care face fata uniformizarii actualei societati, este tocmai specificul fiecarei zone, pornind de la cea mai mica organizare sociala.

Post Views: 67