Efectele fumatului asupra sănătății

Tutunul este o plantă ale cărei frunze sunt folosite pentru producerea de trabucuri, țigări, tutun de pipă și tutun de mestecat. Frunzele acestei plante conțin nicotină, un alcaloid cu efecte nocive asupra organismului, dar și alte substanțe dăunătoare, cum ar fi formaldehida, arsenicul, fenolii și cadmiul.

Nicotina este o substanță care duce la dependență și, de aceea,fumătorii au zilnic nevoie de o anumită cantitate de nicotină pentru a-și satisface pofta de țigară sau pentru a-și controla stările de spirit. Fumătorii pun pe seama nicotinei efectul imediat de relaxare, de calm și de eliminare a durerii, dar în realitate substanța nu face acest lucru. De fapt, crește nivelul stresului. Nicotina crește ritmul cardiac și consumul de oxigen la nivel muscular. Atunci când persoanele care consumă nicotină în mod regulat încearcă să renunțe, se confruntă cu simptome de anxietate, depresie, iritabilitate, sevraj. Printre efectele secundare ale nicotinei se numără durerile de cap, tulburările de somn, amețeala, tremurul, hipertensiunea arterială și aritmiile.

Fumatul poate ataca aproape fiecare organ al corpului și poate afecta starea de bine a unei persoane. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces a fumătorilor. Fumatul accelerează procesul de îngustare a arterelor și, de asemenea, crește de până la 4 ori riscul de formare a cheagurilor de sânge (tromboză).

În tutun există cel puțin 250 de compuși toxici cu potențial cancerigen. Pneumonia, emfizemul pulmonar, infecțiile respiratorii, bolile de inimă, catarcta, cancerul oral, de laringe, faringe, esofag, de stomac, de pancreas, de rinichi, de plămâni, leucemia sunt doar câteva dintre consecințele fumatului.

Cuplurile de fumători sunt mai predispuse la a avea probleme cu fertilitatea pentru că fumatul crește riscul disfuncțiilor erectile la bărbați începând cu vârsta de 30 de ani.

Fumatul crește riscul de paradontoză, caracterizată prin gingii umflate, respirație urât mirositoare și căderea dinților. Are efect nociv asupra aspectului exterior al unei persoane pentru că reduce aportul de sânge la nivelul pielii, scade nivelul de vitamina A astfel că persoanele fumătoare vor avea un ten ridat și îmbătrânit.

Pentru foștii fumători, durează aproximativ 15 ani până când riscul de a dezvolta cancer pulmonar să ajungă la valori similare cu cele ale unui nefumător. În medie,consumatorii de nicotină trăiesc mai puțin cu 10 ani decât nefumătorii.

Cu toate acestea, la nivel mondial există peste 1 miliard de fumători, ceea ce presupune un cost enorm pentru sistemele de sănătate, dar și pierderi inutile de vieți omenești care ar putea fi prevenite.

“În fiecare zi, 115 români mor ca urmare a efectelor nocive ale fumatului. Aceasta înseamnă aproximativ 42.000 de decese în fiecare an. Fumatul omoară, în special, prin cancer pulmonar (85% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat) și prin boli cardiovasculare (fumatul fiind factorul de risc numărul 1 pentru infarctul de miocard). Drept urmare, speranța de viață a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă comparativ cu cea a nefumătorilor. Se apreciază că în România, din totalul anilor potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin diverse dizabilități sau decese premature, 13% se datorează bolilor grave induse de fumat”, arată un studiu realizat de Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie și Fundația Română a Inimii.

Un studiu realizat de Comisia Europeană arată că în România consumul de tutun este ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta de peste 15 ani, aproape de media europeana (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, iar în rândul femeilor de 19%. 82% dintre fumătorii români încep să fumeze înainte de 22 de ani.