Asfaltările de mantuială imbogăţesc firmele constructoare, dar lasă cu buza umflată autorităţile locale şi, nu in ultimul rand, pe şoferi.
Un sector de patru kilometri, din drumul judeţean 108G, Varşolţ – Ciucea, reabilitat in luna mai cu bani proveniţi din fonduri europene, a fost plombat de mai multe ori pentru că firmele constructoare nu au respectat normele tehnice impuse de caietul de sarcini. In loc să pună un strat de şase centimetri de asfalt, in unele locuri au pus trei sau cinci centimetri. Probleme au apărut din cauză că stratul de bază are o grosime mult mai mică decat normativele in vigoare susţin specialiştii. Zoe Crihan, coordonatorul proiectului de reabilitare a drumului judeţean, ne-a explicat că „s-au luat probe şi in urma acestora s-a constatat că pe anumite porţiuni din drum grosimea nu este corespunzătoare”. De asemenea reprezentantul Consiliul Judeţean i-a cerut constructorului măsuri de siguranţă pe perioada iernii, care va fi un reper foarte bun pentru calitatea drumului.
Tibi Marc aşteaptă primăvara
Consiliul Judeţean Sălaj a demarat in primăvară proiectul de reabilitare, finanţarea fiind de 62 de milioane de lei din fonduri europene şi 8,2 milioane de lei de la bugetul de stat. In luna mai a fost finalizată reabilitarea tronsonului de 4,2 kilometri intre localităţile Varşolt şi Crasna. Insă, după cateva luni, pe sectorul respectiv de drum a fost nevoie de plombarea găurilor apărute. „Am luat probe din nou ca să vedem dacă sunt respectate condiţiile de calitate. Urmează să obţinem aceste date de la un laborator şi am decis să lăsăm drumul in forma asta pană la primăvară, să vedem cum se comportă peste iarnă. Doar atunci vom decide ce este de făcut”, a explicat Tiberiu Marc, citat de Evenimentul Zilei.
Pămantul şi constructorul sunt vinovaţii
Inginerul Dumitru Cacuci, şeful Serviciului Proiectare din cadrul CJ Sălaj, spune că problemele apărute pe sectorul de drum Crasna-Varşolţ au fost cauzate şi de grosimea stratului de asfalt. ^Peste tot unde a fost plombat a apărut fenomenul de faianţare. Am cerut recarotarea şi reinvestigarea ca urmare a constatării că stratul de bază nu are grosimea din caietul de sarcini, adică de şase centimetri. Au fost mai multe carote care indicau că stratul de bază are de la trei pană la cinci centimetri”, a declarat Cacuci cotidianului naţional. Nu in ultimul rand, potrivit proiectantului, piatra care a fost aşternută sub stratul de bază, care de altfel constituie fundaţia drumului, conţine pămant. „Pot exista incluziuni de argilă şi la un moment dat s-ar fi putut ca in piatra spartă să fie probabil incluziuni de pămant care nu pot fi depistate in 30 de tone de piatră”, explică Dumitru Cacuci.

Post Views: 55