Drumul canepii pe Valea Almasului

Salajeanca Leontina Prodan, o iubitoare a traditiilor populare, vrea sa reinvie cultura de canepa in judetul Salaj, prin intermediul unui proiect intitulat „Drumul canepii pe Valea Almasului”, demarat in urma cu aproximativ o luna si jumatate. Proiectul face parte dintr-o initiativa nationala la care a aderat si fostul canotor Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic. Ideea proiectului a venit in urma participarii Leontinei Prodan, la o intrunire la Cluj, unde s-a prezentat Planul National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2014-2021, in care inul si canepa nu au fost prinse deloc.
Legata sufleteste de satul natal, Galgau Almasului, Leontina Prodan dubla licentiata in stiinte economice si design vestimentar, locuieste in prezent la Timisoara. Dragostea pentru plaiurile natale, dar mai ales pentru traditiile populare, au facut-o sa se gandeasca la Valea Almasului ca zona in care sa isi puna in practica proiectul. Designerul povesteste cum, pe vremea copilariei ei, in satul salajean Galgau Almasului nu era gospodarie unde sa nu fie cultivat macar un petic de pamant cu canepa. „Se spunea in sat ca nu esti femeie de treaba, nu esti harnica, daca nu cultivi canepa. Pentru ca daca nu aveai canepa, nu aveai cu ce sa mergi iarna la sezatori si nu aveai din ce sa iti faci haine”, isi aminteste Leontina Prodan. Salajeanca a avut de-a lungul timpului mai multe initiative, la Timisoara, de a valorifica inul si canepa, motiv pentru care a si ajuns in atentia lui Ivan Patzaichin.

Ambitia de a reinvia culturile de canepa si fabricile de procesare
„Ideea mea de proiect se intituleaza <> si l-am conceput in ideea de a relua cultura si prelucrarea canepii in sistem gospodaresc, chiar daca s-au distrus toate fabricile de aici din Salaj. Era la Somes Odorhei o topitorie de in si canepa, la Zalau era <> de in si canepa. In toata tara au fost 51 de firme de productie si nu mai este nici una”, spune Leontina Prodan. „Se va face un cluster in care vom fi aproximativ 12 firme. Este necesar ca din acest cluster sa faca parte si firme de productie, pentru ca in prezent nu prea exista. Se vrea finantare europeana pentru infiintarea acestui cluster, care va fi o structura condusa de la Bucuresti, sub numele lui Ivan Patzaichin”, explica salajeanca. „Vom merge pe doua directii cu aceasta initiativa: pe partea de relansare a culturii si prelucrarii in sistem gospodaresc, traditional, si pe partea industriala. Asa vom putea reinvia si micii cultivatori. Canepa nu trebuie sapata sau ierbicidata pentru ca ea, prin desime si inaltime, sufoca buruienile. Aceasta planta se preteaza la cultivarea in sistem gospodaresc, pe suprafete mici. Totusi, trebuie gandit un lant gospodaresc, cum ar fi Valea Almasului, cu Hida, Balan, Surduc, ce trebuie amenajat si in sistem de ecoturism. Va fi foarte greu, pentru ca acum nu mai este ce a fost si va trebui sa incepem cu partea de cultura, educatie, promovare, informare, constientizare, motiv pentru care suntem in cautarea unor persoane si institutii cu care sa colaboram. Eu zic ca trebuie patru-cinci ani de luat sat cu sat, casa cu casa, om cu om”, subliniaza Leontina Prodan. Ea spera ca prin acest proiect sa atraga cat mai multi cultivatori si, de ce nu, procesatori. „Salajul are traditie in cultivarea si procesarea plantelor tehnice. Vreau sa facem aici ceva ce sa poata fi folosit ca exemplu si de alte judete”.

Diferenta dintre canepa si canabisul indian
Intrebata in ce stadiu se afla cu proiectul acum, la o luna si jumatate de la initierea acestuia, Leontina Prodan ne marturiseste ca s-a lovit de foarte multe obstacole politice si nu numai. „Am facut demersuri la Ministerul Agriculturii, pentru ca si culturile de canepa si in sa fie indroduse in Planul National de Dezvoltare Rurala. Plus de asta, pentru ca sa cultivi canepa trebuie sa iti faci dosar la primarie, politie, sa primesti tot felul de aprobari si chiar sa iti imprejmuiesti cultura sau sa o pazesti cumva. Pentru ca dupa 1989 s-a ajuns la o suprafata restrictionata de 1.800 de hectare cultivate cu plante tehnice, din cele peste 120.000 de hectare cat erau inainte. In momentul de fata nu se pot cultiva suprafete foarte mari cu in sau canepa. Din acest motiv nu se poate obtine nici finantare pentru suprafetele reduse de unul, doua hectare. Apoi mai este si problema asocierii canepii cu canabisul indian. Insa substanta halucinogena, tetrahidrocannabinolul, are un procent de cel mult 0,02 la suta in planta textila ce o cultivam noi, fata de canepa indiana, unde concentratia este intre 5 si 20 la suta”, explica Leontina Prodan.

Un produs foarte cautat pentru utilizarile pe care le are
Dincolo de intrebuintarea ei la fabricarea tesaturilor naturale, foarte apreciate de occidentali, canepa are o multime de alte utilizari. „Frunzele au efect calmant. Am vazut in Franta ca se pun in pernite si se pun acele pernite pe zona care doare. Apoi, din seminte se face ulei, singurul care contine acizi grasi omega 6 si omega 3, considerati esentiali pentru organism. Vreau sa mentionez ca la Salonta este un combinat care proceseaza 5.000 de tone de seminte de canepa pe saptamana si toata samanta vine din China si Franta”, exemplifica Leontina Prodan. Un potential cu totul aparte il are partea lemnoasa a plantei, numita puzderie, care are o putere calorica de trei ori mai mare decat lemnul si care poate fi folosita chiar si in zootehnie. „Am avut solicitari de la grajdurile regale din Anglia si de la o crescatorie de lipitani din Graz, Austria. Puzderia absoarbe mirosul de urina, iar apoi, impreuna cu gunoiul de grajd, formeaza compostul perfect pentru ciuperci. De asemenea, oferte am avut si din partea unor investitori din Canada si Noua Zeelanda care izoleaza case cu canepa, insa nu le putem onora comenzile deoarece nu mai produce nimeni canepa”, conchide salajeanca.