Doi dintre managerii Culturii din Consiliul Județean au fost evaluați

 

 

În lunile februarie – martie se evaluează managerii instituțiilor de cultură din subordinea Consiliului Județean Sălaj.

Primul pe lista evaluării a fost Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă (CCAJS). Al doilea manager evaluat la finalul lunii februarie a fost Dr. Corina Bejinariu, de la Muzeul Județean de Istorie și Artă.

La mijlocul lunii martie, ar urma evaluarea managerului Bibliotecii Județene ”Ioniță Scipione Bădescu”, Mariana Marian.

Până acum, cei doi manageri evaluați au obținut note finale mai mari decât în 2023, în privința lui Daniel Săuca înregistrându-se o diferență mare între note.

Daniel Săuca a evoluat managerial

Managerul Centrului de Cultură și Artă, Daniel Săuca, a evoluat profesional față de anul trecut. Acest aspect reiese din evaluările ultimilor doi ani, nu afirmăm noi. În februarie anul trecut, evaluarea managerului Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj – Vasile Daniel Săuca – s-a soldat cu o notă care ”descalifică managerial”, după cum însuși managerul declara la acel moment. A fost punctat cu nota finală 8,61. O evaluare care a fost urmată de demisia sa din fruntea instituției de cultură și, ulterior, de răzgândirea sa. În aprilie, manageriatul CCAJS a fost scos la concurs prin dispoziția președintelui administrației județene. Dar tot Daniel Săuca a rămas în fruntea uneia dintre cele mai importante instituții de cultură din județ care cuprinde editură, revistă, școală populară de artă și meserii, ansamblu folcloric, este organizator de evenimente etc. Anul acesta, comisia de evaluare i-a acordat, potrivit rezultatelor evaluării publicate pe site-ul Consiliului Județean Sălaj, nota finală 9,22.

Din Comisia de evaluare pentru Centrul de Cultură și Artă au făcut parte Laszlo Robert – manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Buțiu Liviu-Florin – manager al Centrului de Cultură al Județului Bihor și din partea Consiliului Județean Sălaj, administratorul public al județului, Paul Maghiu.

Din Raportul de activitate realizat pentru evaluare și înregistrat în 8 februarie la Consiliul Județean Sălaj, am extras o siteză a activităților din 2023:

”În opinia noastră, activitatea instituției a decurs în condiții bune. Nu au fost semnalate probleme deosebite, în afară de prevederile legislative cunoscute care, anul trecut, au creat disfuncționalități pentru toate instituțiile publice din România cu specificul nostru. În anul 2023, am organizat și/sau sprijinit (sub diverse forme) 14 manifestări de anvergură mare și medie, după cum urmează: Zilele revistei <Caiete Silvane>, a 55-a ediție a Măsurișului de la Pria, a XXI-a ediție a Festivalului Internațional <Primăvara Poeziei. A Költészet Tavasza. Spring of Poetry>, a VI-a ediție a Taberei internaționale de fotografie <Sălaj – Frumusețe, tradiție, poveste>, a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional al Dansului și Cântecului Codrenesc, a XX-a ediție a Taberei de dansuri, cântece și meșteșuguri populare <Zsibai>, Manifestările de la Guruslău, sub egida Consiliului Județean Sălaj, a XII-a ediție a Simpozionului International de Arte Vizuale <Arta în grădină>, a XXI-a ediție a Festivalului Județean de Folclor <Dor de cântec și de joc>, Zilele maghiarilor din Sălaj și Festivalul Minorităților, manifestarea <Fata Cătanii> de la Grădina Zmeilor, sub egida Consiliului Județean Sălaj.

Revistă de cultură <Caiete Silvane> a apărut normal, lunar, în 12 numere, la un tiraj mediu de 440 de exemplare și circa 300 de abonamente (din care 80 cu carte), fiind editate și suplimentele: <Viorel Mureșan – 70>; <Viorel Gh. Tăutan – 80>, <Lucian Perța – 70> și <34 Years Later – Flashbacks from a Red Past>. La Editura <Caiete Silvane> și cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj au apărut 40 de cărți, iar instituția a fost implicată direct și indirect în 46 de lansări și prezentări de carte/publicații. Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj a încheiat un număr de 116
parteneriate ce au vizat organizarea și/sau susținerea unor evenimente culturale, atât în Sala <Porolissum>, cât și în județ, în țară și în străinătate”, arată managerul în Raportul întocmit special pentru evaluarea sa.

”După cum rezultă din prezentul raport, am reușit și realizarea – și depășirea, în proporții evidente – a programului minimal așa cum a fost stipulat și prin contractul de management. Anumite evenimente mari, precum Festivalul <Ecouri Meseșene>, au fost transferate înspre evenimente cu un public mai larg, în ton cu obiectivele programului din care făcea parte proiectul. Din păcate, alte evenimente mari – precum festivalul internațional de jazz, festivalul județean concurs de interpretare a cântecului popular sălăjean și festivalul județean de teatru pentru elevi – nu le-am putut organiza din cauza restricțiilor impuse de guvern în ultima parte a anului 2023, edițiile acestor festivaluri urmând să aibă loc în prima parte a anului 2024”, își încheie Daniel Săuca Raportul de activitate.

Corina Bejinariu, cu 11 sutimi mai bună decât în 2023

Managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă, Corina Bejinariu, a obținut la evaluarea de anul trecut nota finală 9.45. Anul acesta, același manager a primit din partea comisiei de evaluare nota 9.56, cu 11 sutimi mai mult pentru activitatea din fruntea Muzeului în anul 2023.

Din Comisia de evaluare a activității manageriale la Muzeu au făcut parte Cosmin-Radu Vlaicu – secretarul general al judeţului, Dr. Marcu Felix – manager al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei și Ștefan Ciprian-Anghel – director general al Complexului Naţional Muzeal “Astra” Sibiu.

Analiza şi notarea raportului de activitate şi a interviului s-au facut în baza mai multor criterii de evaluare: evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; îmbunătăţirea activităţii instituţiei; organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; situaţia economico-financiară a instituţiei; strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea
misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor formulate de autoritate; evoluţia economico-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către administrația județeană.

Punctele tari ale Muzeului, prezentate de manager, sunt: este singurul muzeu judeţean cu reprezentativitate la nivelul expunerii şi comunicării
patrimoniului cultural de interes local, regional şi naţional; este un muzeu modern, realizat după cele mai inovatoare soluţii muzeotehnice, cu un grad de accesibilitate şi atractivitate ridicat; are sală de expoziţii temporare bazată pe tehnologii de realitate virtuală şi realitate augmentată care își diversifică permanent conținuturile și care asigură multiple funcţionalităţi, în principal educaţionale; are dotări tehnice pentru realizarea optimă a activităților prezentate în social-media; poziționarea centrală care permite un acces mai facil în special outsiderilor; amenajarea zonei pietonale în proximitatea muzeului, spațiu devenit oportun pentru organizarea evenimentelor culturale ale instituției; dezvoltarea de noi parteneriate cu instituţii de profil şi, respectiv, universităţi de prestigiu din ţară; implicarea în probleme / dezbateri de actualitate privind nevoi ale comunităţii, cu privire specială a celor din zona culturală; personal bine pregătit, cu rezultate notabile în activităţile de cercetare ştiinţifică, respectiv în cea de evidență, clasare, valorificare şi promovare a patrimoniului muzeal; publicarea constantă a rezultatelor cercetării ştiinţifice în revista muzeului, în volume şi publicaţii de prestigiu; derularea, în social media, a unor proiecte de prezentare a rezultatelor cercetărilor științifice publicului nespecialist; deţinerea unui patrimoniu cu reprezentativitate regională şi cu un profil diversificat; deţinerea informaţiilor riguros documentate cu privire la patrimoniul cultural al
zonei; dezvoltarea constantă a ofertei educaționale, adaptabilitate în reconceptualizarea activităților.

Minusurile prezentate de manager sunt lipsa unei săli de conferințe în incinta Muzeului, spaţiu insuficient pentru depozitarea bunurilor culturale, mai ales în condiţiile creşterii colecţiilor de arheologie urmare a proiectelor de cercetare și salvare a patrimoniului; colaborări reduse cu structurile de tip asociaţionist (grefate pe existenţa unui număr mic al ONG-urilor, asociaţiilor şi fundaţiilor cu activităţi în domeniul cultural).

De precizat că, anul trecut, Muzeul de Istorie din Zalău a avut 9700 de vizitatori plătitori de bilete, din care 78% au reprezentat public de vârstă școlară. alți 2.463 de vizitatori au beneficiat de intrare gratuită, fiind participanţi la programe culturale, la vernisaje, conferinţe, ateliere din oferta educaţională, iar 90 la sută dintre aceștia reprezintă public de vârstă școlară.
La Casa Memorială Iuliu Maniu, preluată anul trecut în administrarea MJAZ, s-au înregistrat 1.614 vizitatori plătitori de bilete și alți 1.055 de vizitatori cu intrare gratuită. Și în această locație ponderea net majoritară o dă publicul de vârstă școlară.

”Viziunea MJIAZ se subsumează dezideratului de a face cunoscută identitatea socioculturală a județului, prezentând trecutul și prezentul într-o manieră pluridisciplinară, corectă științific, atractivă și modernă. În acest sens, muzeul oferă experiențe complexe, unice prin specificitatea lor, de învățare, socializare și relaxare activă. Maniera de prezentare nu este una exclusiv paseistă, prezentând trecutul, muzeul oferă publicului său teme de reflecție și asupra viitorului zonei. Viziunea este reflectată în toate programele muzeului, care sunt orientate spre categorii diverse de beneficiari, oferă o perspectivă multidisciplinară asupra temelor abordate, îmbracă forme diferite de comunicare în funcție de adresabilitatea pe care o asumă,
care promovează interactivitatea, dialogul, incluziunea și implicarea activă. Misiunea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău este aceea de a cerceta, proteja şi valorifica ştiinţific patrimoniul cultural al judeţului, de a conserva şi restaura bunurile culturale pe care le administrează, de a
dezvolta programe şi activităţi menite să educe comunitatea în spiritul respectului pentru valorile trecutului. Creşterea colecţiilor, valorificarea acestora prin forme cât mai atractive, dar şi identificarea unor soluţii creative de valorizare a patrimoniului, menite să contribuie la
dezvoltarea locală, sunt componente ale eforturilor instituţionale”, spune managerul Corina Bejinariu în Raportul de activitate supus evaluării.