De ce merită toţi să aibă drept de vot?

In Romania, fiecare cetăţean care a implinit 18 ani şi este considerat major are drept de vot. Se prezintă cu buletinul la secţia de votare, pune ştampila pe partidul sau candidatul care „a prezentat cel mai bun program politic” şi „iese de la urne satisfăcut că prin votul său va schimba modul de guvernare al ţării”. Din păcate am deviat de la subiect sau de la ţara la care face referire acest editorial. La noi totul este pe dos cand vine vorba de campanii electorale. Majoritatea se prezintă la urne doar dacă au primit 50 de lei in schimbul votului sau dacă candidatul i-a lăsat in poartă o găleata inscripţionată cu numele unui partid. Un politician sare cu 5 lei cand vede un cetăţean de etnie romă şi are deja un vot asigurat, mai ales că respectivul il intreabă: „Domnu’ parlamentar, cand facem alegeri?”. La ţară funcţionează şi mai bine manipularea votului. Primari in exerciţiu au ajuns să-şi ducă electoratul cu maşina primăriei la secţia de votare, iar oamenii să-i intrebe dacă „PSD-ul e partidul cu trei pene?”. Nu că ar fi PSD-ul partidul cel mai corupt. Toţi fură şi dau cat pot. Opoziţia se plange, cu jumătate de gură, că nu are suficienţi bani să acopere ecartul luat de PDL in ultimele campanii. „De unde să dăm mai mulţi bani ca ei, că nu avem?”, intreabă opoziţia. De ce merită să voteze un om care işi vinde votul pentru 50 de lei sau pentru o pereche de cizme de gumă? Pentru că dacă nu ar fi cei care se „prostituează politic” am trăi bine şi am avea aleşi cu coloană vertebrală. Ajunşi pe merit in scaune calde de conducători.