Localitatea Crişeni are şansa de a deveni o importantă staţiune balneoclimaterică, în opinia primarului Colin Morar, în condiţiile în care Institutul Naţional de Balneoclimatologie Bucureşti a confirmat faptul că apa geotermală de la fostul ştrand din localitate are proprietăţi unice în România, ce permit tratarea a numeroase afecţiuni.

Administraţia locală a făcut, până în prezent, toate demersurile pentru ca cei care doresc să investească în acest domeniu să aibă toate condiţiile pentru a crea la Crişeni, într-un parteneriat public-privat, o adevărată staţiune balneară.

Primul pas făcut în acest sens a fost redobândirea licenţei de exploatare a apei geotermale, pierdută în 2015 şi redobîndită în 2017. Mai apoi, s-a realizat un foraj la o adâncime de 375 de metri, debitul actual al apei fiind de circa 500 metri cubi pe oră. Nu în ultimul rând, primăria a achiziţionat 1,2 hectare de teren de la biserica ortodoxă, pentru a putea avea o suprafaţă generoasă pentru a se putea face o investiţie. În acest moment există aproape patru hectare de teren disponibil pentru investiţie. Dar atracţia principală este, în opinia primarului, apa geotermală din Crişeni.

„Apa a fost analizată de experţi de Institutul Naţional de Balneoclimatologie Bucureşti. E una dintre cele mai bune ape din România şi o să vă motivez de ce. Toată localitatea Crişeni se află peste o pungă de gaz metan. Îmbinarea apă-gaz dă nişte proprietăţi unice în România apei de aici. Apa este mineral clorurată, sodică, hipotermală şi hipotonă. Pe vremea lui Ceuşescu, în ştrandul din Crişeni venea o medie de 1.200-1.500 de oameni. La o jumătate de oră un autobuz venea şi mergea de la Crişeni, către Zalău. După câteva ore petrecute în ştrandul din Crişeni, simţeai o stare de moleşeală, după care oamenii mergeau acasă, serveau masa, se odihneau, iar mai apoi pur şi simplu zburau. Apa de la noi îţi dă o putere extraordinară. Indicaţiile terapeutice pe care ni le transmite Institutul Naţional de Balneolimatologie sunt, în cură externă, în afecţiuni reumatismale degenerative cronice, afecţiuni reumatismale articulare (ţesuturi, tegumente ligamente) cronice, afecţiuni post-traumatice cronice ale aparatului locomotor – fracturi, entorse, luxaţii. Şi are o componentă pe care nu o are nicio apă din zona Ardealului, pentru afecţiunile neurologice periferice cronice, ceea ce înseamnă că stimulii nervoşi de la nivelul pielii reacţionează imediat la apa de la Crişeni”, precizează Călin Morar.

Primăria nu a pus în valoare până acum această adevărată „mină de aur” pe care stă Crişeniul din mai multe motive. În primul rând, Călin Morar crede că o investiţie de asemenea anvergură, care ar presupune crearea unui aqua parc, dar şi a unei baze de tratament prepune fonduri foarte mari şi competenţe ce ar putea fi obţinute, cel mai bine, în baza unui parteneriat public-privat. Pe de altă parte, în următorul exerciţiu financiar vor fi disponibile fonduri europene pentru asemenea investiţii.

„Lumea întreabă de nu am mers mai departe, de ce nu am făcut ceva. Pentru că România, atunci când s-au negociat fondurile structurale pentru 2014-2020, nu a negociat şi fondruri pentru asemenea investiţii în mediul rural, ci doar pentru staţiunile balneo-climaterice. Pe exerciţiul financiar 2021-2027 apar pentru prima dată, în negocierea pe care România a făcut-o cu Uniunea Europeană, turismul rural, agroturismul şi turismul verde. În cee ce priveşte investitorii, e adevărat că e foarte bine ca o asemenea afacere să rămână în proprietate publică, dar e foarte greu de gestionat. Unde există o componentă privată, lucrurile merg mult mai bine”, crede primarul comunei Crişeni.

Călin Morar apreciază că realizarea unei zone de agrement cu bazine acoperite, bazine exterioare, zonă de topogane, trebuie dublată de dezvoltarea unui centru medical de recuperare pe componenta de sănătate pe care o generează apa geotermală.

Potrivit acestuia, zona oferă şi un număr important de potenţiali consumatori, iar o astfel de investiţie ar fi foarte importantă pentru dezvoltarea comunei.   

„Potenţialul acestei afaceri e de aproape 120.000 de consumatori de servicii. Asta înseamnă Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei şi opt comune din apropiere. Nu am luat în calcul potenţialul consumator de servicii din alte zone. Deci există potenţial. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla cu satul, cu comuna, în momentul în care se dezvoltă o învestiţie care aduce 1.500-2.000 de oameni pe final de săptămână. Trebuie să vedem cum gestionăm infrastructura, cum îi aducem şi cum îi scoatem din Crişeni. Dar gândiţi-vă ce se va dezvolta pe lângă această afacere: agroturism, pensiuni, mâncare bio – ouă, lapte, carne, o piaţă agroalimentară. Sunt lucruri care se leagă”, concluzionează primarul.   

Post Views: 322