Cine beneficiază de paza gratuită a pădurilor

Proprietarii de păduri care dețin suprafețe forestiere mai mici de 30 de hectare beneficiază de paza gratuită a terenurilor forestiere. Guvernul a adoptat printr-o hotărâre schema de minimis, respectiv schema de ajutor social pentru asigurarea serviciilor de pază pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice dacă suprafața nu depășește 30 de hectare. S-au depus cereri la ocoalele silvice până la 31 ianuarie, dar se fac demersuri la guvern pentru prelungirea termeneului de depunere a cererilor.
Ideea nu este nouă, ea s-a născut în urmă cu șase ani, când director al Direc-ției Silvice Sălaj era Dorel Oros, dar s-a amânat aplicarea ei de la an la an.
Ocoalele silvice ale Sălajului percep o taxă cuprinsă între 550 și 750 de lei pe an pentru paza unui hectar de pădure. Hotărârea de Guvern prevede că noile contracte se încheie pe o perioadă de 10 ani, doar că paza gratuită este până în 2020. După această dată, actul normativ nu spune ce se va mai întâmpla.
„n contextul de față, rolul ocoalelor silvice este destul de limitat. Sarcina lor este aceea de a prelua dosarele solicitanților pentru paza gratuită, întocmesc apoi fișele de calcul și le trimit împreună cu o cerere la Garda Forestieră, care este administratorul acestor scheme de sprijin.

Micii proprietari de păduri din asociații vor fi și ei scutiți de la plata pazei

Această măsură a gratuității pazei terenurilor cu vegetație forestieră a creat însă și confuzii în rândul proprietarilor de păduri. Prin Legea nr.18/1991 s-a atribuit până la un hectar de pădure celor care au fost îndreptățiți. Majoritatea celor cărora li s-a retrocedat hectarul de pădure s-au asociat pentru o mai bună exploatare. S-au constituit astfel asociații ale proprietarilor de terenuri forestiere în majoritatea satelor sălăjene, asociații care dețineau cu mult peste 30 de hectare de teren forestier. Acum, când prin Hotărâre de Guvern stop_coloana s-a admis paza gratuită a suprafețelor de pădure până la 30 de hectare, membrii asociațiilor se gândesc să iasă din asociație cu hectarul de pădure și astfel să fie scutit de plata pazei. Asta ar însemna destră-marea asociațiilor proprietarilor de păduri.
Pentru lămuriri, l-am contactat pe Vasile Colcear, directorul Direcției Silvice Sălaj care a venit cu următoarele precizări: Forma asociativă are rolul de a administra pădurile și nu este proprietara suprafețelor de teren forestier. Proprietar este cetățeanul care a aderat la asociație și prin urmare acesta poate depune cerere, dacă nu deține mai mult de 30 de hectare de pădure, pentru paza gratuită a terenului forestier cu care s-a înscris în asociație. Deci, chiar dacă ești membru al asociației beneficiezi de gratuitatea pazei dacă nu deții până la 30 de hectare de pădure.

Composesoratele cu peste 30 de hectare vor plăti

În problema composesorartelor, situația se schimbă. Composesoratul este persoană juridică și dacă are o suprafață mai mare de 30 de hectare se plătește paza la ocolul silvic care îl administrează.
Vasile Cocear mai precizează că dacă un composesorat silvic se dezmembrează, prin lege terenurile revin primăriei pe a cărei rază se află composesoratul. Așadar, membrii asocialțiilor proprietarilor de păduri nu vor plăti paza pentru terenul forestier dacă nu dețin mai mult de 30 de hectare, iar membrii composesoratului vor achita în continuare paza pădurilor dacă suprafața comosesoratului depășește 30 de hectare.