A fost odata ca niciodata. si este – ca de n-ar fi, nu s-ar povesti. Este o lume fermecata, in care zanele, spiridusii, printesele si dinozaurii se joaca cu prichindeii. Este o lume in care cei ce n-au cun-oscut dragostea parinteasca vin in contact cu acest sentiment, alungand tristetea si facand loc bucuriilor. Asa am vazut noi ca se petrec lucrurile la Casa de Copii de tip Familial din Somes – Odorhei. Sunt aici 12 copii separati temporar sau permanent, dintr-un motiv sau altul, de familia biologica. Menirea acestei Case de tip familial care presteaza servicii sociale in folosul copiilor este si de a nu separa fratii intre ei.

O familie „veche” de 14 ani
Casa de Copii de tip Fami-lial din Somes – Odorhei a luat fiinta in anul 1999, intr-un spatiu al Primariei, oferit gratuit spre folosinta. Violeta Milas, directorul Directiei Ge-nerale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Salaj, spunea, printre altele, ca in Salaj mai exista inca cinci centre sociale de acest tip: la Hereclean, Fizes, Cehu Silvaniei, Zalau si Iaz, in care se incearca suplinirea dragostei parintesti cu afectiunea si caldura unor oameni atasati de copii. Aceste case se vor integrate in comunitate, astfel ca ele sa prinda conturul unei familii reale. „Ne ajutam unii pe altii, rude, prieteni, sprijinul comunitatii, toate acestea fac sa ne simtim intr-adevar ca o familie”, precizeaza Violeta Milas.

Copiii se implica in tot ce se petrece in casa
Era vremea pranzului cand am ajuns la Casa de tip fami-lial din Somes – Odorhei. In sala de mese era o curatenie desavarsita. 12 guri sorbeau cu nesat ciorbita, in asteptarea mult ravnitei placinte. Pe fundalul muzicii produse de farfuriile din metal atinse cu lingurile se auzeau soapte si rasete in surdina. Era atata veselie, incat nici nu au observat ca au musafiri. Mancarea este buna, gatita dupa retete specifice perioadei de crestere a unui copil. Una dintre educatoare ne spune ca cei mai mari se implica efectiv in pregatirea mesei curatind cartofi, morcovi, spaland vasele, o educatie prin ergoterapie, adica prin munca. si cand e vorba de curatenie, micutii sar in ajutorul ingrijitoarelor. „Simt o nevoie acuta de implicare in tot ce se petrece in casa”, spune Angela Ilies, una dintre educatoare.

Tablou de familie
Cele 12 „personaje” ale casei provin din familii mai putin fericite, dezorganizate, iar o fetita este orfana de ambii parinti. Grupul cel mai numeros este din Galgau Almasului. Cinci frati, intre sapte si 15 ani, de o jumatate de deceniu isi petrec existenta aici. Ni se spune ca s-au adaptat usor. Madalina are 15 ani, Veronica – 13, Gherasim – 11, Aurelia – 10 si Calin – 7. Toti frecventeaza scoala Gimnaziala din Somes – Odorhei. Ioana, de opt ani si Sergiu, de 11 ani, sunt de la marginea judetului, din Chiesd. „Sunt ascultatori si invata foarte bine”, ne spune educatoarea Lia Pop. Luca, de trei ani si Daniel, de sase ani, din Alunis, frecventeaza gradinita. Unul la grupa mare, unul la grupa mica. „Daniel si Luca sunt foarte inteligenti si sunt preferatii doamnei Milas”, afirma Angela Ilies. Ramona are 14 ani, este din Zalau, orfana de ambii parinti si se afla la Casa familiala din Somes Odorhei de cand avea trei ani. Acum este in clasa a VIII – a si este premianta. Ne spune ca se simte foarte bine in aceasta familie si Iimi place sa le ajut pe doamne la mancare, la curatenie si sa am grija de cei miciI. Materia ei preferata este biologia si ar vrea sa urmeze cursurile unui liceu cu profil de Chimie – Biologie. Florina are 12 ani, este chiar din Somes Odorhei, insa destinul vitreg a adus-o la Casa de tip familial. Spune ca se simte bine aici si este ca si intr-o familie. Nicoleta Ploscar, educatoarea principala si cea care ii ajuta pe copii la pregatirea temelor, precizeaza ca Florina este, si ea, premianta la scoala si nu are nevoie de ajutor la teme.
Mezina familiei, Adelina, are trei ani si este din Babeni. „A venit anul trecut la Casa si s-a adaptat repede. Ea a simtit nevoia de mama, insa noi am reusit in mare parte sa o suplinim”, ne spune Nicoleta Ploscar.

Jeleuri si dinozauri
Copiii sunt vorbareti. S-au atasat de noi, ne povestesc cate-n luna si cate-n stele. Luca, la cei trei ani ai sai, ne spunea cu un sasait: „imi place aici pentru ca e aproape magazinul si mergem si ne cumparam dulciuri”. Dinozaurii sunt preferinta lui, fi ca sunt din jeleu, din carton, ori din plastic. Ne insira cateva denumiri de dinozauri de care, sinceri sa fim, nici nu am mai auzit. si asta la trei ani. E indragostit de doamna Sanda, educatoarea de la gradinita si la gradinita invata poezii pentru ea. Acasa, orice are imparte cu fratele sau mai mare.
Florina are un simt gospodaresc acut. Nu este zi sa nu ajute la bucatarie, sa nu ii ajute pe cei mici sa isi intinda cearsafurile pe pat, sau sa nu le spuna povesti. Materia ei preferata este matematica. „Imi place sa ii ajut pe fratii mei sa socoteasca, pe cei mici sa numere, sa scrie literele si cifrele in caiet”, ne marturiseste Florina.

Nimic nu-i prea mult cand e vorba de odraslele noastre
Chiar daca Casa de tip familial este sub tutela DGASPC Salaj, primarului de Somes – Odorhei, Grigore Berinde, nu ii este indiferenta soarta celor 12 copii gazduti aici. De fiecare data, de sarbatori le face cadouri. A renovat cladirea, i-a pus acoperis, garduri si a zugravit interiorul. „Avem o relatie foarte buna cu Primaria”. Nu este data sa ii cerem primarului ceva si sa nu rezolve”, sustine Nicoleta Ploscar. La Casa de Copii de tip Familial din Somes – Odorhei este intr-adevar o atmosfera familiala. Centrul social a reusit sa se implice in comunitate si comunitatea nu l-a refuzat. Ba dimpotriva, ii vine in sprijin. si ca sa putem incheia cu formula Isi au trait fericiti pana la adanci batranetiI, este nevoie de sprijinul nostru, al dumneavoastra, al tuturor celor ce sunt constienti de responsabilitatea sociala, ce ne revine mai ales cand e vorba de odraslele noastre.

Post Views: 232