Traian Basescu este una dintre figurile politice care au influentat Romania de dupa 1989, fiind prezent in diferite functii, de la ministru la presedinte de partid, la primar general al Capitalei pana la presedinte, functie pe care a castigat-o prin vot in 2004. Inca de la inceput Traian Basescu a anuntat ca vrea sa fie un “presedinte jucator”, sintagma prin care populatia a inteles un presedinte implicat in treburile publice, dar Traian Basescu avea in vedere un altfel de tipar pentru cea mai inalta functie din stat. Viziunea lui Traian Basescu asupra functiei prezidentiale a insemnat schimbarea perceptiei asupra intregului sistem statal – de la republica parlamentara la intarirea prerogativelor prezidentiale in stat. Tentativele sale repetate de schimbare a Constitutiei, precum si conflictul permanent generat de Basescu cu celelalte instututii ale statului au dus la prima lui suspendare, in 2007, nereusita, pentru ca populatia a perceput situatia ca pe un joc politic, cu care nu a fost de acord. Suspendarea din acest an al aceluiasi presedinte vine insa pe alte coordonate. Populatia s-a indepartat de “presedintele jucator”, care a atentat la bunastarea sa si a pus pe umerii romanilor factura crizei economice globale. Se remarca un recul al simpatiei fata de Traian Basescu, cel care din 2009 incoace a avut la indemana toate fraiele puterii in Romania – majoritate parlamentara, guvernele Boc, Curte Constitutionala, sefi la justitie. In aceasta constructie, pre-sedintele a pierdut contactul cu exact forta care l-a propulsat intotdeauna in functii – poporul. Pentru a compensa, Traian Basescu a aplicat strategia invrajbirii unor categorii sociale impotriva altora, a unor grupuri pe care le-a pus in antagonie cu celelalte, pentru a le putea controla. Din pacate pentru presedintele Basescu, toate aceste grupuri au reactionat surprinzator si s-au coagulat ca o miscare ampla anti-Basescu, care a avut doua momente de manifestare in forta. Primul moment a fost cel generat de apararea doctorului Raed Arafat – pretext popular pentru a arata presedintelui ca greseste. Traian Basescu a fost un personaj politic haios si savuros atata timp cat s-a situat in opozitie cu celelalte puteri ale statului, insa odata acumulata puterea in jurul sau, a fost identificat ca raul cel mai mare. Iar al doilea semnal ca populatia nu mai este de partea sa a fost la alegerile locale, cand electoratul a maturat pe jos cu “oamenii lui Basescu”, respectiv cu cei de la PDL. Cum a ajuns aici Traian Basescu? In primul rand ar fi trebuit sa invete ca forta replicilor din pozitii de putere, cu critici adresate populatiei, nu aduc un final fericit. Apelative precum “tiganca imputita” sau ironizarea unei etnii apreciate in tara “am intalnit un armean bun” au fost doar inceputul unor derapaje declarative. Traian Basescu a atacat grav pensionarii, bugetarii, politistii, profesorii, a luat in deradere profesii respectabile si a minimalizat importanta educatiei, a sistemului medical si a sigurantei publice. Nu a atacat doar persoane, in mod nominal, ci grupuri care s-au simtit amenintate de presedinte. Din ceea ce i se poate imputa presedintelui, in ultimii patru ani, se numara insultele repetate la adresa unor etnii, promulgarea legii pensiilor, adoptata prin frauda de catre Camera Deputatilor, incercarea de intimidare a presei prin includerea acesteia printre vulnerabilitatile ce afecteaza securitatea nationala, ingerintele in justitiei sau invrajbirea diferitelor categorii sociale. Pe langa aceste lucruri, lui Traian Basescu i se imputa si regimul de austeritate executat de guvernele Boc – taierile de salarii si pensii, renuntarea la unele facilitati sociale pentru diferite categorii vulnerabile cum ar fi: persoanele cu handicap, mamicile, bebelusii etc. Totodata, cele mai importante domenii au fost grav afectate de schimbari de legi de pe o zi pe alta, de subfinantare si de minimalizare a importantei lor. In perioada exercitarii puterii pedeliste s-au desfiintat scoli si spitale, iar pentru cei care au reactionat, presedintele a avut un singur sfat: “Plecati din tara daca nu va convine”. Acum Traian Basescu se intoarce fortat la cei pe care i-a lezat in ultimii ani sa ii convinga ca trebuie sa ramana presedinte
Dupa demiterea prin motiune de cenzura a Guvernului Ungureanu in aprilie, si totodata trimiterea PDL in opozitie, la conducerea tarii s-a succedat cea mai mare forta politica din @90 incoace, validata prin alegerile locale din 10 iunie. In 6 iulie, USL l-a suspendat din functie pe presedintele Traian Basescu. Seful statului este acuzat ca a incalcat Constitutia in repetate randuri in ultimii patru ani si “se face vinovat de toata politica de austeritate inutila, care a saracit populatia”.
Nu au trecut decat cateva minute de la momentul in care Ponta a anuntat ca a alcatuit “cel mai cinstit guvern din istoria Romaniei” ca presa a si descoperit ca unul din cei propusi, Victor Alistar, nu are dreptul sa ocupe nicio functie publica timp de trei ani, ca urmare a unei decizii judecatoresti. Dupa cateva zile s-a retras de pe lista de propuneri si Corina Dumitrescu, care ar fi urmat sa se ocupe de educatie. Succesorul ei, Ioan Mang, a supravietuit in functie o saptamana. A fost acuzat de plagiat si a demisionat. Tot la capitolul ministri din cabinetul Ponta, actorul Mircea Diaconu a demisionat de la Cultura dupa ce a fost declarat definitiv si irevocabil incompatibil. Premierul Victor Ponta a participat pe 28 iunie la Consiliul European, desi Curtea Constitutionala a hotarat ca presedintele este cel care trebuie sa reprezinte tara. A fost ajutat de complicitatea ministrului de Externe, Andrei Marga, care a ignorat adresa prin care Traian Basescu anunta ca va conduce delegatia Romaniei la summit-ul european. De asemenea, pentru a se pune la adapost de sentintele judecatorilor, Ponta a trecut Monitorul Oficial in subordinea Guvernului pentru a controla intrarea in vigoare a hotararilor date de Curtea Constitutionala.
Legea uninominalului pur, cunoscuta si ca legea “Ponta&Antonescu” a provocat un nou scandal. Initiativa legislativa prin care mandatele de senator si deputat urmau sa fie atribuite castigatorilor din fiecare colegiu uninominal a fost declarata neconstitutionala in intregime. Sistemul avantaja in mod clar USL. Potrivit aceluiasi act normativ, pragul electoral era desfiintat, iar in judetele in care minoritatile au peste 7 la suta reprezentare vor primi automat un mandat de parlamentar, chiar daca nu castiga niciun colegiu. Promulgarea legii ar fi insemnat si cresterea numarului de parlamentari, ceea ce este in contradictie cu vointa poporului, exprimata la referendumul din 2009, de a scadea numarul deputatilor si senatorilor la 300.
Pe 9 iulie, euro a atins un nou maxim istoric, din cauza instabilitatii politice din ultima perioada. Cursul de schimb leu/euro a ajuns la 4,5275 in data de 9 iulie 2012, de la 4,3747 in 27 aprilie 2012. “Toti suntem direct afectati de cursul de schimb leu/euro. De pilda, daca aveti un credit in euro, la o rata lunara de 100 de euro veti plati cu peste 15 lei mai mult acum decat in urma cu doua luni. La fel si daca platiti chiria la locuinta in euro: la o chirie de 300 euro trebuie sa scoateti din buzunar 46 de lei in plus. Daca nu aveti nici credite in euro si nici chirie de platit, oricum veti plati mai mult la abonamentele de telefonie mobila, internet, televizor si multe altele, de fapt pentru toate produsele importate”, se arata intr-o analiza realizata de Andreea Paul Vass, fost consilier al premierilor Boc si Ungureanu.
Ponta promitea ca vor conduce altfel decat PDL si sustinea ca numirile politice se vor opri la nivelul secretarilor de stat. Nu a trecut mult timp si a schimbat toti prefectii si subprefectii pusi de PDL pentru a controla alegerile locale. Au urmat apoi decapitarile in institutiile deconcentrate. O parte din directorii care nu aveau carnet de membru cu sigla PNL sau PSD au fost trecuti “in rezerva”. De exemplu, la Inspectoratul Scolar Salaj, l-au demis vineri pe inspectorul scolar adjunct doar pentru ca este sustinut de UDMR, si l-au repus in functie imediat, dupa ce si-au dat seama ca nu au niciun inspector vorbitor de limba maghiara. Si ca sa nu fie de rasul lumii, dupa ce au apucat sa o numeasca adjunct pe sotia senatorului Gheorghe Pop, au infiintat inca un post de inspector general adjunct pentru a-i face loc si lui Szabo Stefan.