Nici oficialii, nici apicultorii cu care am discutat nu bănuiau că sala mare a Casei Municipale de Cultură va fi plină ochi, ieri, cu ocazia Adunării generale a Asociaţiei Crescătorilor de Albine – Filiala Sălaj. Este o dovadă că din an in an numărul apicultorilor sălăjeni este in creştere. O spun chiar cifrele prezentate in darea de seamă susţinută de Ştefan Costea, directorul SC Apicola SA Sălaj şi totodată vicepreşedintele asociaţiei crescătorilor de albine antemenţionată; in anul 2009, in judeţ erau 300 de apicultori inregistraţi la asociaţie. In 2010, numărul lor a ajuns la 476. In primele două luni ale acestui an, alţi 26 de crescători de albine au fost intregistraţi oficial. La intrunirea apicultorilor sălăjeni au participat reprezentanţi ai APIA, ai OJPDRP, ai Direcţiei Agricole, ai DSV, precum şi Ioan Fetea, preşedintele Asocia-ţiei Crescătorilor de Albine din Romania.
Un an dezastruos
Din raportul prezentat de Ştefan Costea, dar şi din discuţiile apicultorilor a reieşit un lucru, de fapt ştiut, şi anume că anul 2010 a fost unul dezastruos pentru apicultura sălăjeană şi, cu mici excepţii, pentru apicultura romanească. Dacă Sălajul producea jumătate din producţia de polen a ţării in anii normali din punct de vedere al albinăritului, in anul care a trecut abia a produs 20 la sută. Campaniile pastorale atat la salcam, cat şi la munte nu au avut rezultatul scontat. Cei 165 de apicultori care s-au deplasat la culturile de floarea soarelui şi salcam au obţinut producţii nesemnificative. Acest lucru este demonstrat şi de faptul că in anul 2010 in depozitul SC Apicola nu s-a introdus un gram de miere, după cum spunea Costea. Producţia de miere a fost extrem de mică, intre trei şi opt kilograme pe familie. Asta presupune că multe familii de albine au trebuit hrănite artificial pentru a ieşi din iarnă. Condiţiile meteorologice din 2010, extrem de nefavorabile pentru stupărit, au fost motivul pentru care apicultura sălă-jeană, şi nu numai, a ajuns pe marginea prăpastiei. Aşa se face că preţul mierii de albine a crescut in ultima perioadă cu 20 la sută.
Albina – o specie in pericol
Există un Program Naţional pentru Apicultură care vine in sprijinul crescătorilor de albine cu subvenţii pentru procurarea stupilor, a medicamentelor, a ustensilelor necesare in prisacă. Anul trecut, in Sălaj au fost depuse 380 de dosare pentru subvenţii, a menţionat Ioan Tărău, din cadrul APIA Sălaj. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Romania, Ioan Fetea, după ce avertiza că albina este o specie in pericol datorită poluării, spunea că totuşi in Romania ultimului deceniu numărul familiilor de albine a crescut de la şapte sute de mii la 1,2 milioane in prezent. Romania se află pe locul şapte in Europa in ceea ce priveşte produsele apicole in general şi pe locul patru in ceea ce priveşte producţia de miere. El i-a felicitat pe apicultorii sălăjeni pentru ceea ce au reuşit să facă intr-un an vitreg precum 2010 şi le-a promis tot sprijinul in special in activitatea de export.
Importăm polen din China
Majoritatea vorbitorilor s-au interesat cum pot accesa fonduri europene nerambursabile prin măsurile 141 şi 112, condiţiile pe care trebuie să le indeplinească, despre asigurări şi despăgubiri in caz de calamităţi naturale. Un apicultor din Almaş chiar l-a interpelat pe Ioan Fetea intreband de ce importăm polen din China, cand al nostru este refuzat sau achiziţionat la preţuri derizorii. La sfarşitul intalnirii, un vant optimist sufla printre participanţi, alimentat de faptul că meteorologii prevăd un an bun pentru apicultură.

Post Views: 62