Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi, ca a convenit cu sindicatele sa propuna Parlamentului obligativitatea invatamantului liceal, acesta fiind un obiectiv catre care Romania trebuie sa tinda la fel ca alte tari din Uniunea Europeana.
In privinta ciclului de invatamant obligatoriu, ministrul, impreuna cu sindicatele, au convenit, in discutia de joi, ca acesta sa cuprinda grupa pregatitoare, iar durata invatamantului primar, gimnazial si liceal sa fie de cate 4 ani.
Secretarul general al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), Liviu Pop, a spus ca structura legii pe care se discuta in prezent este foarte buna, grupa pregatitoare fiind asimilata la nivelul invatamantului primar. Liviu Pop a subliniat ca actualele legi asupra carora sunt dezbateri nu intra in contradictie cu pachetul comisiei Miclea. „Legile lui Micleasunt incomplete pentru ca nu contin statutul personalului didactic iar noi incercam acum sa completam aceste legi”, a spus Pop.
Liderul FSLI a adaugat ca nu este de acord ca Guvernul sa-si asume raspunderea pe legile Educatiei. Pop a mai spus ca data de 14 august inaintata de ministrul Ecaterina Andronescu pentru finalizarea acestor legi nu este una realista, considerand ca ele ar putea fi terminate in 1-15 septembrie. FSLI va propune Ministerului Educatiei ca, in legea Educatiei adultilor, sa fie cuprins si un capitol privind educatia parintilor, astfel incat parintii sa fie sanctionati daca nu-si trimit copiii la scoala.
Vicepresedintele Federatiei Educatiei Nationale (FEN), Teodor Fartonea, a spus ca este foarte greu ca parintii sa fie obligati sa-si trimita copiii la liceu din cauza conditiilor materiale ale acestora. „Daca nu exista finantare pentru transportul si cazarea elevilor este imoral sa sanctionezi parintii. Nu cred ca trebuie sa plateasca parintele pentru o astfel de chestiune”, a spus Fartonea.
Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi, ca in opinia sa, legile Educatiei trebuie supuse dezbaterii publice si a Parlamentului, aratand ca pana in 14 august doreste sa se finalizeze discutiile cu sindicatele pentru gasirea celei mai bune formule de pachet legislativ. Ea a fost intrebata daca considera ca Guvernul trebuie sa-si asume raspunderea pentru legile Educatiei, raspunzand ca nu stie daca aceasta este „cea mai buna formula”. „Cred ca legile Educatiei trebuie suspuse dezbaterii publice extrem de competente si de largi. Nu stiu daca asumarea raspunderii este cea mai buna formula. Cred ca trebuie dezbatut in parlament. Daca reusim sa ducem in parlament legile la inceputul sesiunii parlamentare ar fi cel mai potrivit. Parlamentul are menirea de a face legi, iar dezbaterea parlamentara poate sa aduca imbunatatiri pachetului legislativ. Legile Educatiei trebuie sa dea stabilitate sistemului cel putin pentru zece ani”, a declarat Ecaterina Andronescu, prezenta, joi, la intalnirea cu reprezentantii federatiilor sindicale din Educatie.
Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, la RRA, ca la intalnirea dintre ministrul Educatiei si sindicatele din domeniu se pune problema transformarii unui pachet de legi bune pentru reforma – propuse de Comisia Miclea – intr-un pachet de legi „convenabile”.
Andronescu si sindicatele au convenit privitor la obligativitatea invatamantului liceal
Articole
APIA: Fermierii pot cere banii de motorină
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că până la data de 31 ianuarie 2025, inclusiv, se depun Cererile de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură aferente trimestrului IV al anului 2024 (perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2024). Cererile se depun la APIA Sălaj de către administrator/ reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, caz în care împuternicirea este emisă de către administratorul /reprezentantul legal…
Mai mult...Comisia Europeană a aprobat bani pentru fermierii români afectați de secetă. Cine primește banii
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat în valoare de două miliarde de lei (400 de milioane de euro) pentru despăgubirea fermierilor români afectați de secetă. Vor primi sprijin financiar din acești bani producătorii agricoli care au fost afectaţi în mod direct de seceta severă din perioada septembrie 2023 – august 2024. Sumele sunt pentru culturi de grâu, triticale, orz, ovăz, rapiţă, floarea soarelui şi porumb. Pentru a beneficia de ajutoare financiare, producătorii agricoli trebuie…
Mai mult...