Agrij – o comună şantier

Drumuri, apă, canalizare
La ora actuală comuna Agrij este un vast şantier. In cele două sate există nouă puncte de lucru. Centru de comună este vraişte. Pe uliţe se lucrează la reţeaua de canalizare. Lungimea reţelei este de 14,8 kilometri. Obiectivul include şi o staţie de epurare. S-a inceput cu această investiţie pentru că ea este secondată de o altă lucrare de modernizare uliţe in localitatea Agrij. Modernizare in contextul de faţă inseamnă asfaltarea uliţelor cu un termen de garanţie a lucrării de 5 ani. Ambele obiective se realizează cu bani europeni obţinuţi prin Măsura 322. Tot prin măsura antemenţionată s-a obţinut fonduri pentru construirea Centrului de copii cu dizabilităţi. Lucrarea este ridicată in roşu şi pană la sfarşitul anului va fi finalizată. Ea va găzdui 25 de copii. Căminul cultural din Răstolţu Deşert de multă vreme era in paragină. Carpelile n-au ţinut. Tot cu fonduri europene s-a purces şi la reabilitarea şi modernizarea acestui lăcaş de cultură.
Banii europeni curg garlă
Pamfil Berar este şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Agrijului”. In cadrul acestei structuri a depus o serie de proiecte, tot pe Măsura 322, pentru modernizare căi de acces intre aşezările comunităţii, dar şi pentru canalizare, achiziţionare de utilaje, ori construcţii. Reabilitarea drumului comunal care face legătura intre Răstolţu Deşert – Agrij – Poarta Sălajului – Păuşa pe o distanţă de 18,6 kilometri, adică asfaltarea lui, e un lucru pe care mulţi nu-l credeau realizabil cu caţiva ani in urmă. Perseverenţa şi-a spus cuvantul. In cateva aşezări din comuna Romanaşi s-a introdus reţeaua de apă potabilă cu cinci ani in urmă. Insă canalizarea şi staţia de epurare au fost… neglijate. Prin Măsura 322 ADI a reuşit să intocmească un proiect care a devenit eligibil pentru Reţea de canalizare şi staţie de epurare in comuna Romanaşi (Poarta Sălajului, Romanaşi, Chichişa) Imobilul fostei şcoli din Romanaşi mulţi ani a fost dat in seama nimănui. In aceasă clădire la ora actuală se amenajează un Centru de zi pentru copii. Tot cu fonduri europene. Dacă mai amintim şi faptul că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Agrijului” a achiziţionat cu bani europeni utilaje pentru intreţinerea drumurilor comunale (buldoexcavator, unimob – cositoare, lamă de dezăpezit, imprăştietor de sare – autobasculantă cu o capacitate de 20 de tone şi un autogreder, putem spune că aici banii europeni curg garlă.
Nouă proiecte in derulare
Deşi se află la a treia legislatură, Pamfil Berar, primarul comunei Agrij duce in carcă realizări şi proiecte cat pentru 20 de ani. Dintotdeauna s-a gandit să facă mai intai pentru comunitate şi apoi pentru el, să-i mulţumească pe cei ce i-au acordat increderea şi nu in ultimul rand să lase ceva in urma sa,ceva durabil, cat veşnicia. Chiar dacă nu face parte din formaţiunile politice care au la ora actuală painea şi cuţiul in mană, primarul de Agrij este prim edilul care a reuşit să accesese fonduri europene, poate mai mult ca oricare primar din altă comună sălăjeană. Spun asta pentru că in prezent nouă proiecte de află in derulare, toate cu bani europeni.. E modest primarul Pamfil Berar, nu se laudă cu ceea ce a făcut de aproape doisprezece ani, dar ne lasă să inţelegem că totul a fost o zbatere, o trudă, un fel de travaliu de Sisif. Şi rezultatele se văd.
Mandru pană peste poate
O investiţie de care primarul de Agrij este mandru pană peste poate se derulează intr-o splendidă zonă turistică situată intre Agrij şi Răstolţu Deşert. Se lucrează de zor la baza sportivă „Recolta” Agrij. Fondurile au fost obţinute prin Ordonanta de Guvern nr.7. Din banii primiţi s-au construit vestiare moderne cu centrală termică, s-a amenajat o pistă de atletism şi o groapă de sărituri, terenul a fost nivelat ca pe Wembley, iar in următoarele zile se va purcede la construirea tribunelor cu o capacitate de 150 de locuri. Cu bani de la bugetul local s-a constuit o punte pietonală peste Valea Agrijului in locul numit La Paşca. Cum paraul care trece prin mijlocul satului a făcut de nenumărate ori ravagii, s-a trecut la amenajarea lui cu apărări de mal. Tot cu bani din bugetul local s-a extins reţeaua de curent electric pană la baza sportivă pe o lungime de 600 de metri.
Acum 100 de ani
„In Agrij sunt 204 fumuri romaneşti cu 763 de suflete, de religiune gr.cat. Acuma işi edifică biserică de peatră, pentru care pană in prezent au spesat peste 9000 cor, bani adunaţi de la credincioşi. In cei din urmă 30 de ani Agrijul s@a sporit cu 24 de fumuri. Şcoala confesională gr.cat s@a zidit in anul 1995 din peatră şi a costat 5000 cor. Invăţătorul e cvalificat şi are salar de 700 cor, din care 100 cor. sunt ajutor de stat.
La şcoală umblă 60 de elevi, dintre cari 32 fetiţe şi 28 băieţi. Dintre aceştia 26 de fetiţe şi 20 de băieţi ştiu ceti şi scrie romaneşte. In ăcoala de repetiţiune au fost 16 elevi. Aproape 100 de asdulţi, 78 bărbaţi şi 2 femei ştiu ceti şi scrie romaneşte iar 26 romaneşte şi ungureşte. Comuna are şi granar bisericesc-scolastic. Din 3658 de jugăre de pămant 2329 sunt in mana romanilor. preţul jugărului de pămant este 200-400 cor. In cei din urmă 30 de ani proprietatea de pămant a romanilor s@a sporit cu peste 150 de jugăre.
Locuitorii comunei sunt agricultori, afară de cei săraci cari sunt cioplitori de lemne (şlepari). mai mulţi dintre ei sunt distinşi in luptele din 1848, in armata lui Micaş şi in 1866 la Koniggratz.”