Cultura cerealelor nu mai este rentabila in Salaj, nici pentru taranii care odata din asta traiau, nici pentru producatori. Dar salajenii se reorienteaza si o fac bine. Una din afacerile de succes care ia amploare in judetul nostru este cultura de arbusti fructiferi: coacaz negru, afin, zmeur, catina, capsune si chiar si fructul exotic goji. Motivele, aflate chiar de la producatori, sunt diverse: solurile propice, investitie mica (in functie de terenul cultivat), lucrari de intretinere minime, plantele intra pe rod in 2-3 ani de la plantare, cerinte mari pe piata pentru desfacerea fructelor – concurenta este aproape absenta si, nu in ultimul rand, pretul bun care se poate obtine pe un kilogram de fruct, chiar si de la procesatori.

Castig de 10 mii de euro

pe hectar
Familia Orlaie din Hida asigura materialul saditor pentru culturile de arbusti, dar are si plantatii proprii de capsun si coacaz negru. Naomi Orlaie, inginer horticultor – fiica celebrului dr. Ing. Nelu Orlaie, care a infiintat culturile de capsuni si pepinierele de arbusti fructiferi din comuna Hida – ne-a declarat ca in urma cu doi ani au infiintat la Hida si o plantatie de coacaz negru, pe o suprafata de doua hectare, impreuna cu un asociat. Plantatia va intra in productie in anul trei. „Înca nu am recoltat, dar ne gandim sa ne orientam inspre producatorii de sucuri naturale, pentru distributie, sau spre piata en-gross. Initial aveam cateva plante doar pentru noi. Coacazele sunt foarte sanatoase. Ideea infiintarii unei asltfel de culturi ne-a venit dupa ce oamenii    ne-au cerut de multe ori sucuri sau fructe de coacaz pentru    tratarea anumitor probleme de sanatate, in special  la copii. Nu stiam nici unde sa-i orientam, dar acum se cultiva. Coacazul negru este mai usor de intretinut decat capsunii, cu 3 – 4 stropiri si 2 – 3 prasile, plus irigare. Recoltarea se face usor la coacaz. Este un profit sigur pe termen lung. Chiar si cu un pret mic pe kilogram, de sase lei de exemplu, la 8 – 9 tone de fructe pe hectar reiese un profit de 42 de mii de lei pe an”, ne-a declarat Naomi.

Cat costa infiintarea

unei plantatii
Pepiniera din Hida vinde si material saditor de arbusti fructiferi, fiiind printre singurele pepiniere din Europa de Est care detin licente pentru producerea de material saditor pentru mai multe soiuri de arbusti fructiferi: coacaz negru, afin, zmeur, agris, mur etc. Doctorul Nelu Orlaie este si autorul a doua soiuri de coacaz: Perla Neagra si Amurg.
Preturile la butasi variaza in functie de soiuri. Cei care le trec pragul primesc si informatii utile, gratis, pentru ca plantatia sa fie suta la suta reusita.
Naomi Orlaie ne-a exemplificat si care sunt costurile pentru infiintarea unei culturi de arbusti. La capsuni, pentru un hectar de teren este nevoie de 40 de mii de plante. Pretul la fir este intre 60 de bani si un leu, in functie de soi si de comanda. De unde rezulta un pret mediu al investitiei de 28 de mii de lei la hectar, exceptand desigur cheltuielile cu achizitia terenului si lucrarile de intretinere. „Plantatiile de capsuni sunt cele mai sensibile la boli. Tratamentul trebuie facut astfel incat fructele sa poata sa fie consumate. De aceea, nu recomandam soiurile care au perioada de recoltare sase luni din an, pentru ca sigur trebuie sa faci tratament pe parcurs. Oricum, productia este aceeasi”, ne-a explicat Naomi Orlaie, care este si doctorand in  ameliorarea si genetica capsunului.
La coacazul negru este nevoie de 3.300 de plante la un hectar de teren. La Hida, un butas costa intre 3 si 3,7 lei, de unde rezulta o investitie la plantatie de 9.900 de lei, adica doua mi de euro. Daca te gandesti ca in trei ani iti recuperezi de 4 – 5 ori investitia, si avand in vedere ca durata de viata a arbustului minune este de 10 – 12 ani, se poate spune ca este o afacere profitabila.
La zmeur, investitia initiala e mai mare. Pentru un hectar de teren cultivat, este stop_coloananevoie de 7,500 de plante, iar costul unui bucati este intre 3 si 5 lei. De unde rezulta un pret minim de 22.500 de lei pentru o plantatie.
Inginerul ne-a mai spus ca pentru ca terenurile din judetul nostru sunt propice pentru cultura arbustilor, cu conditia sa fie un teren plan si o sursa de apa in apropiere, pentru ca necesita irigare. În plus, te-renul sa nu fie rece, racoros, arbustii fructiferi preferand caldura, dar nu in exces.

Popa din Cozla invata

pe toata lumea sa faca bani

din fructe de padure
Cel mai bun exemplu de buna practica in agricultura l-am gasit in satul Cozla, comuna Letca, o localitate cu mai putin de 200 de oameni. Aici, taranii renunta la cultivarea malaiului si pun in loc coacaz negru, zmeur si goji.
Zicala „omul sfinteste locul” se aplica foarte bine aici, „omul” fiind chiar pre-otul satului, Adrian Bora, bihorean la origine, care s-a mutat cu sotia in parohia Cozla. Potrivit primarului comunei Letca, Dorel Man, pre-otul satului i-a sfatuit pe oameni sa cultive coacaz negru. Preotul a inceput el primul o astfel de cultura, in urma cu 4-5 ani, si a obtinut profit, dar nu a pastrat secretul bunastarii numai pentru el, ci l-a impartasit eno-riasilor. Despre omul bisericii din Cozla, primarul n-are decat cuvinte de lauda. „Este un om foarte bine pregatit bisericeste, si nu numai. Duminica la biserica au fost in jur de 170 de persoane. Si asta e mult, avand in vedere ca 200 de persoane au buletin de Cozla. La fiecare slujba sunt 30 – 40 de masini din Cluj, din Maramures si alte judete”, spune Man.

Taranii din Cozla

exporta coacaz negru
Acum, culturile de coacaz negru se intind pe o suprafata totala de peste 13 hectare in comuna Letca. „Cultivatorii sunt oameni din comuna, fii ai satului, dar si oameni care n-au nici o legatura cu comuna. Chiar recent, un clujean a cumparat doua hectare de teren pentru a cultiva coacaz negru. În total sunt 7 – 8 hectare cultivate cu coacaz negru in satul Cozla, trei hectare in Soimuseni si 3 – 4 hectare in satul Ciula. Mai sunt vreo 40 de ari de culturi de zmeur si un lot de 30 – 40 de ari de goji. De asemenea, s-au cultivat cinci hectare de pomi fructiferi: mar, par, cires”, ne-a declarat Dorel Man, mandru de harnicia oamenilor din comuna lui. Potrivit primarului, satenii nu duc lipsa de piata de desfacere. Fructele, suta la suta naturale, sunt cautate pentru export, dar de cativa ani sunt preluate de un distribuitor care asigura desfacerea in supermarke-        turi (Kaufland). Nu este oferta pe cat de mare e cererea.

Orlaie recomanda

tinerilor sa aiba curaj
Cultura arbustilor fructiferi poate fi o optiune de afacere pentru tinerii pasionati, cu sau fara studii de specialitate. „Le recomand tinerilor sa aiba curaj si daca le place sa lucreze in acest domeniu, sa faca o astfel de investitie. Nu studiile te ajuta. Daca-ti place si esti interesat, se poate invata. Noi ii ajutam pe oameni cu toate informatiile de care au nevoie, pentru ca daca au rezultate bune se intorc la noi. Dar sa nu creada ca e suficient sa mergi de 2 – 3 ori pe an la plantatie. Trebuie sa urmaresti plantele, cand ceva le supara, ca sa poti interveni. Eu anul trecut am inceput cu o plantatie de 30 de ari de capsuni si 35 de ari de zmeura si sistem de irigare. Tatal meu a inceput in urma cu 12 ani cu sase ari de capsuni pe care le-am udat cu cana, pentru ca nu aveam sistem de irigare. Deci, se poate”, concluzioneaza tanara.

Post Views: 122