La ora actuala, in Salaj mai bine de 20.000 de hectare de teren sunt nelucrate, din cele 124.000 de hectare de teren arabil cate are judetul. Inainte de @89 trebuia sa strabati hotarele in lung si-n lat ca sa gasesti o palma de pamant nelucrat, si asta doar in locuri greu accesibile. Daca facem referire la recolte, statisticile arata ca in prezent doar 10 la suta din productia de grau de dinainte de 1989 se produce pe ogoarele salajene si jumatate din productia de altadata de porumb. Sa nu mai vorbim de culturile de sfecla de zahar, in, canepa, care au disparut in totalitate de pe harta agricola a judetului. Nu sunt nostalgic al acelei „epoci de aur”, dar statisticile sunt „vinovate” ca inainte de Revolutie in Salaj se obtineau peste 33.000 de tone de grau, 45.000 de tone de porumb, iar in anul de gratie 2012 s-au obtinut 4.000 de tone de grau si cu putin peste 20.000 de tone de porumb.

Nefericita poveste a zootehniei
Cum Salajul are in componenta geografica multe terenuri deluroase, preponderenta in perioada comunista era zootehnia. In grajdurile Cooperativelor Agricole de Productie, dar si in gospodariile cetatenilor, potrivit cifrelor de la Directia pentru Agricultura Salaj, se aflau in jur de 120.000 de capete de bovine, din care peste 50.000 erau vaci de lapte, restul juninci si taurasi pentru export. Fermei de vaci de lapte din Somes Odorhei, cu 1.200 de capete, i-a mers vestea in tot Ardealul pentru recordurile obtinute la cantitatea de lapte pe cap de animal. Actualul primar Grigore Be-rinde, fost presedinte de CAP, mai spune ca pe langa vaci existau in comuna si o ferma de 5.000 de oi si alta de 300 de porci. La Nusfaslau exista o ferma zootehnica in care se ingrasau anual 6.000 de taurasi. Alti 3.000 de vitei se ingrasau la ferma din Jibou. Inginerul Petru Stan, unul dintre pilonii agriculturii socialiste a Salajului, imi spunea ca pe langa viteii pentru export, anual luau calea tarilor arabe in jur de 30.000 de berbecuti de la complexul de crestere si ingrasare a ovinelor din Chiesd. Si aici exista o ferma cu 200 de taurasi.
Astazi…astazi cifrele arata ca in grajdurile salajenilor mai rumega doar vreo 30.000 de bovine si bubaline, din care cu putin peste 15.000 sunt vaci cu lapte. Nici povestea guitatorilor nu-i mai fericita. Cum, necum, mai fiecare familie din mediul rural taia porc de Craciun. La nivelul judetului existau in jur de 123.000 de porci. Cum ar veni, un porc la doi locuitori. In ziua cea de azi, doar vreo 58.000 de suine mai sunt in Salaj, buna parte dintre ele in fermele de la Cehu Silvaniei ori Hida, mai putin in gospodariile cetatenilor.

Livezile, depozitele, terasele, combinele… au fost odata
Bazele de depozitare a cerealelor din Salaj, in numar de douasprezece, au fost distruse si ele. Acum, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, se da de ceasul mortii sa infiinteze depozite de legume si fructe si de cereale pentru a nu fi obligati producatorii sa-si vanda marfa la preturi de nimic la momentul recoltei. Le-am avut si nu le-am stiut pastra. Am avut inainte de 1989 si 58 de statiuni de masini agricole si tractoare (Agromec-uri), cu aproximativ 2.000 de tractoare 300 de combine, 500 de semanatori, dar s-a ales praful si pulbera de ele. Grajdurile complexelor zootehnice sunt ruine. Miile de hectare de livezi de la Garbou, Almas, Ciglean, Buciumi etc au fost defrisate ori lasate la discretia bolilor si daunatorilor. Terasarea si drenarea te-renurilor care faceau posibila o agricultura performanta au ramas doar o amintire in memoria celor mai varstnici. A fost odata…