Un studiu publicat de cotidianul american The Washington Post arata ca în România doar 1 la suta din populatie se încadreaza în standardele globale ale clasei de mijloc. În acelasi timp, insa, statisticile nationale ridica aceasta pondere spre 10 la suta, fara a putea ascunde faptul ca saracia afecteaza o treime din gospodarii. Expertul Homi Kharas de la Institutul Brookings, citat de cotidianul The Washington Post, defineste clasa mijlocie ca fiind "persoanele care au suficiente fonduri pentru acoperirea nevoilor de baza, precum hrana, îmbracaminte si adapost, dar le raman bani si pentru unele produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marca de televizor, motocicleta, educatie superioara si îmbunatatirea locuintei".
rn
Conform modelului prezentat de Homi Kharas, în clasa de mijloc pot fi încadrate persoanele care câstiga între 11 si 110 dolari pe zi, adica între 4.000 si 40.000 de dolari anual. Iar potrivit unui grafic prezentat de cotidianul The Washington Post, în România doar 1 la suta dintre cetateni pot fi încadrati în clasa mijlocie luata ca reper la nivel mondial.
De cealalta parte, datele Institutului National de Statistica (INS) din România arata ca peste 30 la suta din gospodariile populatiei (n.r. – atentie – gospodarii, nu persoane) au venituri lunare de peste 1.364 de lei lunar (echivalentul standardului minim global de 11 dolari pe zi), dar cu acesti bani nu-si pot asigura nici pe departe acele "produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marca de televizor, motocicleta, educatie superioara si îmbunatatirea locuintei".
rn
INS ii considera bogati pe cei care
castiga peste 2.366 de lei pe luna
rn
Statistica din România împarte populatia, din punctul de vedere al veniturilor, pe "decile", adica pe segmente de câte 10 la suta din gospodarii.
În prima decila se încadreaza românii cei mai saraci, cu mai putin de 455 de lei lunar, iar în decila a 10-a sunt cei mai bogati, cu venituri de peste 2.366 de lei lunar. Doar cei din decilele superioare (8-10) au venituri peste standardul global de 1.364 de lei.
Comunitatea globala este în pragul unui moment istoric, în contextul în care, pâna în anul 2020, peste jumatate din populatia lumii va putea fi catalogata drept clasa mijlocie, conform expertului Homi Kharas. Comunitatea româneasca mai are înca mult pâna sa atinga acest prag, conform statisticilor nationale.
rn
Doar 14 la suta din gospodarii isi pot
acoperi usor cheltuielile de zi cu zi
rn
Tot statistica nationala mai arata, într-un studiu referitor la conditiile de viata ale populatiei din 2017, ca "sub aspectul capacitatii achitarii la timp a unor cheltuieli curente importante (întretinerea locuintei, rate la împrumuturi, plata utilitatilor etc.) se poate constata ca mai mult de o treime din gospodarii – 33,6 la suta – au prezentat restante repetate, cauzate în principal de situatia financiara nesatisfacatoare". Rezulta, în "oglinda", ca doua treimi din populatie – 66,3 la suta – îsi poate acoperi aceste cheltuieli; de fapt, cele mai multe gospodarii îsi pot acoperi doar aceste cheltuieli.
Potrivit INS, aproape jumatate din gospodarii (44,5 la suta) afirma ca suporta cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vietii, iar daca se iau în considerare si cele care declara o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,6 la suta din totalul gospodariilor.
"Doar pentru una din 7 gospodarii cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depasite destul de usor, usor sau chiar foarte usor" – abia aici s-ar putea identifica acea patura "mijlocie", despre care se vorbeste în standardele globale.
rn
Indicatorii nivelului de trai din Salaj sunt… la pamant
rn
Salajul ocupa primul loc in regiune in ceea ce priveste numarul de asistati social (in jur de 3.300) in raport cu numarul populatiei.
Cat priveste mediul de afaceri din judet, avem in Salaj 5.929 de firme. Dintre acestea, aproape jumatate nu au niciun angajat.
Piata imobiliara din Salaj este intre cele mai neatractive din tara. Avem cele mai putine imobile si terenuri tranzactionate intr-un an de zile, alaturi de Gorj si Teleorman.
Suntem, de asemenea, intre ultimele cinci judete din tara in ceea ce priveste racordarea localitatilor la sistemul de alimentare cu apa si la sistemul de canalizare. Doar 191 de localitati din cele 279 cate are Salajul, aveau la inceputul anului 2017 retea de distributie a apei. Sunt aproape 50.000 de locuinte in judet (aproximativ jumatate din total) care au wc-ul in fundul curtii, nefiind racordate la nici o sursa de apa. Cele mai multe astfel de locuinte sunt in mediul rural – 45.285. Alte 4.083 de locuinte din mediul urban au inca wc-ul in fundul curtii.