Dragi cititori, când deziluzia așteptărilor față de aproapele nu se manifestă și se acumulează, se transformă, în mod gradual, în ranchiună, adică într-o judecată greșită a altor persoane și într-o atitudine interioară de persecuție.

Cu siguranță fiecare dintre noi ne-am confruntat cel puțin o dată în viața noastră cu ranchiunele care ne-au condiționat procesul de creștere interioară și, lăsându-ne târâți de forța patimilor, am pierdut bunătatea, inocența și luciditatea rațională.

Ranchiuna este un sentiment care provoacă scurt-circuit în curentul binelui nostru. Ea este un tovarăș de călătorie foarte rău în viața relațională deoarece hrănește furia și suspiciunile, poluează gândurile și proiectele, conduce pe o stradă greșită. Este vorba despre ceva tăcut și meschin, obositor și continuativ, capabil să polueze relațiile interpersonale. Ranchiuna zdruncină turnul rațiunii și orbește vederea clară.

Dacă ranchiuna nu este dizolvată la timp, există riscul să devină o trăsătură a personalității ce nu mai poate fi controlată, cu consecințe foarte negative.

Pentru a fi fericiți măcar puțin, pentru a avea pe pământ măcar o bucățică de cer, trebuie să ne împăcăm cu viața noastră așa cum este ea acum. Trebuie să ne acceptăm studiul și munca, familia și oamenii care ne înconjoară, defectele și imperfecțiunile lor, pentru că nu există persoane ideale. Să nu refuzăm viața, să încercăm totul, să facem tot ceea ce putem din ea. Avem doar o viață!

Există zile întunecate și zile luminoase, dar, să nu uităm, schimbarea locului sau a ocupației nu este răspunsul. Schimbarea conducerii țării nu este o soluție esențială. Răspunsul este schimbarea inimilor noastre.

Dragilor, lipsa de sens a lumii produce multă ranchiună, în timp ce cunoașterea lui Dumnezeu ne dăruiește iubirea, iar cunoașterea de noi înșine ne dăruiește smerenia. O întâlnire autentică și vie cu Mântuitorul Christos ne poate ajuta să găsim vindecarea de orice boală spirituală și, mai ales, de ranchiună.

Oameni buni, să lăsăm razele de lumină să se strecoare și să învățăm să ne stăpânim sentimentele. ”Cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți”, ne spune un proverb biblic.

Să recuperăm așadar armonia pierdută, să ne educăm atitudinea și să lăsăm vocea înțelepciunii să preia controlul. Să diminuăm ranchiuna, ura, orgoliul, furia sau lașitatea.

Toate cele bune!

Post Views: 40