Redacția
Cel mai tanar primar din judetul Salaj nu mai candideaza
Marius Borzan, actualul primar al comunei Romanasi, nu si-a pus in gand sa pastoreasca comunitatea, atunci la alegerile locale din 2008. A fost o intamplare, iscata dintr-o ambitie, ca profesorul Borzan a ajuns pe scaunul de prim-edil al comunei Romanasi. Nu vom detalia starile de fapt, nici situatiile care au dus la instalarea profesorului doctorand in ipostaza de ocupant al jiltului Primariei din Romanasi. Cert este ca primarul Marius Borzan s-a zbatut ,a avut nopti nedormite, si-a sacrificat timpul pentru ca in urma sa sa ramana ceva util si durabil pentru comunitate. Cu toate acestea el nu-si va mai depune candidatura de primar la alegerile locale din 10 iunie. Motivele sunt multe.
Un sediu de primarie ca la carte
Cum noul sediu al primariei se afla in rosu la instalarea lui Marius Borzan in functia de primar, intaietate a avut finalizarea lucrarilor pentru a putea fi pus in functiune. Asa se face ca in vara anului 2009 la uneia dintre cele mai cochete cladiri de unitate administrativ-teritoriala din judet i-a fost taiata panglica inaugurala. Nu e lux, dar este un confort specific muncii de birou, Cetatenii beneficiaza direct de informatii utile, afisate zilnic la panoul din holul institutiei, precum si de sprijin din partea functionarilor in aflarea noutatilor din domeniul agrar si nu numai.
Centru de zi pentru copii
Prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ^Valea Agrijului^, comuna Romanasi a ^prins^ pe Masura 322 un proiect care include doua obiective: realizarea sistemului de canalizare in cinci dintre cele sase sate ale comunei si in-fiintarea unui centru de zi pentru copii. Aici se cuvine sa facem precizarea ca imobilul fostei gradinite a ajuns intr-o stare jalnica de degradare. S-au vehiculat tot felul de variante in gasirea unei solutii pentru refacerea cladirii, numai ca finalizarea a venit odata cu derularea proiectului pe masura antementionata. Centrul de zi pentru copii va veni in sprijinul elevilor dotati, dar care nu au posibilitati materiale pentru a-si etala pe deplin capacitatile intelectuale. Tot in cadrul Masurii 322 au fost achizitionate utilaje pentru salubrizare si deszapezire pentru localitatile incluse in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ^Valea Agrijului^.
Apa, sport, turism
In saptamana care vine, precizeaza primarul Marius Borzan, se vor depune licitatiile pentru construirea unui Centru de informare turistica. Investitia se realizeaza prin fonduri obtinute pe Masura 313-^Incurajarea activitatilor turistice^. Cu bani din bugetul local a fost reabilitata cladirea scolii vechi si i s-a dat o noua destinatie, acea de sala pentru nunti si alte activitati din sanul comunitatii. Extinderea retelei de apa, pana in centrul satului Romita, pe o lungime de 1100 de metri, reabilitarea caminului cultural din aceeasi localitate, asfaltarea ulitei principale din Ciumarna pe o lungime de 450 de metri sunt doar cateva dintre realizarile primarului Borzan. Dar ceea ce a pus la suflet prim-edilul este amenajarea unei baze sportive in centrul de comuna. Pe terenurile acesteia se antreneaza si sustine partide de fotbal formatia ^Largiana^. In comuna a luat fiinta si Asociatia sportiva Unirea prin care tineri din toate cele sase sate paricipa la activitati sportive de masa. ^Decat in crasma,mai bine pe terenul de sport^ este argumentul primarului pentru activitatea de insufletire a activitatilor sportive.
A fost odata o moara
Nu cu multi ani in urma, Romanasul era cunoscut pentru moara de macinat grau. Era o moara cu site, care facea cea mai buna faina, incat carele cu saci erau prezente si zi si noapte in-preajma morii. Badea Ioani, morarul, a trecut in lumea celor drepti, moara n-a mai functionat si cum ii sta bine romanului s-a apucat de sterpelit tot ce putea fi sterpelit: geamuri, usi, tigla, caramida etc. Utilajele din moara au fost taiate si predate la fier vechi. Primarul Borzan sustine ca datorita desfiintarii morii s-au diminuat mult si suprafetele din zona, cultivate cu grau.
Dibaci mai erau localnicii
Erau multi mesteri in comuna Romanasi, renumiti pentru dibacia lor. De pilda Mitru Pripon era cam singurul meserias de pe Valea Agrijului care executa filet in lemn. Tamplarii care doreau sa aiba un mehei (un fel de menghina din lemn) se adresau lui badea Mitru. Cand badea Mitru a plecat spre cele vesnice, a dus cu el si meseria in groapa. Nimeni de atunci nu s-a mai incumetat in zona sa faca filet in lemn. Cesarului din Chichisa i-a mers vestea peste mari si tari. Ioan Rodina, zis si Cesarul era unul dintre cei ma priceputi ceasornicari din tot tinutul Agrijului. Repara ceasuri de buzunar, de masa, orologii si venea lumea la el si de peste Meses. S-a oprit ceasul Cesarului si nimeni in Chichisa nu l-a mai pornit. Si Sambatarului i-a mers hirul pentru ceaiurile sale care te vindecau de bolile ficatului si ale stomacului. Avea Vasile Chichisan (Sambatarul) metodele sale de tratament naturist care pe multi betegi i-a inzdravenit. A dus cu el in lumea cealalta tainele leacurilor babesti.
Acum 100 de ani
^Unguras este comuna, care, desi are nume unguresc, a fost locuita de romani din cele mai vechi timpuri. Aici a fost tabara lui Rakcoczy, de unde a pornit la Jibou, iar la 19 august 1551 aici a petrecut o noapte regina Izabela cand a parasit Ardealul. Astazi are 120 de fumuri, cu 700 de suflete de religiune gr.cat. Biserica nu se poate constata cand s@a edificat. Scoala confesionala are invatator cvalificat, cu un salar de 600 cor din cari statul plateste 220. Copii de scoala sunt 55, in cea de repetitiune 20. Adulti stiutori de carte sunt 34, din cari numai 5 stiu si ungureste. Hotarul are 4700 de jugare, dintre cari abia 600 sunt in mana romanilor. Pretul unui jugar este de 500 cor. Alegatori sunt numai 5.^
