Despre prietenia dintre Salaj si Franta
Dupa Revolutia din Decembrie 1989, europenii ne priveau cu o simpatie extraordinara, iar asta se vedea din multitudinea de ajutoare care soseau in Romania, dar si in judetul Salaj. Astazi, europenii ne numesc „tigani” si „hoti”, iar bunele relatii de prietenie cu francezii sunt de domeniul trecutului. Rasfoind paginile din Graiul Salajului aparut in 7 martie 1990, ne-a atras atentia un articol din care am aflat ca in orasul Jibou au sosit diverse ajutoare, respectiv patru transporturi din Ungaria, Elvetia, dar mai ales din Franta. In special ajutoarele din Franta aveau Jiboul ca destinatie precisa, iar asta i-a facut curiosi pe ziaristii Graiului de atunci. Si asa aflam ca Maria Bages, profesoara de limba rusa din Cavaillon, Franta, a organizat si dirijat ajutoare umanitare spre nord-vestul Romaniei si, mai ales, spre Jibou. Explicatia e simpla – Maria Bages avea la acel moment parintii la Jibou. Iar acestia pastrau cu sfintenie articole aparute in presa franceza prin care se indemna la solidaritate cu romanii. „Le Meridional” scria, in 1990: „Solidarite pour la Roumanie” (Solidaritate pentru Roma-nia). Iar Maria Bages le scria parintilor sai din Jibou: „Am facut tot ce mi-a stat in putinta pentru a trimite in orasele de care sunt legata sufleteste cate ceva”. Oare unde a disparut acea „solidarite pour la Roumanie”? Doar paginile Graiului mai pastreaza amintirile unei fratii latine intre francezi si romani.