Zece primarii salajene constata ca la noi dezvoltarea locala este blocata de institutiile statului

DSP, DSVSA si Protectia Mediului interpreteaza legislatia europeana de asa natura incat nu-i lasa pe oameni sa produca, pe cand in Austria autoritatile lucreaza in interesul fermierilor

rn

Un grup de primari, viceprimari si reprezentanti ai administratiei publice locale din 11 comune care fac parte din Grupul de Actiune Locala – Valea Crasnei si Barcaului, au fost intr-o vizita de schimb de experienta in Austria, unde au vazut cum se implementeaza si functioneaza proiectele finantate din fonduri europene.
Au fost reprezentanti din 10 comune salajene si dintr-o comuna bihoreana (Crasna, Pericei, Valcau de Jos, Boghis, Nusfalau, Halmajd, Agriji, Camar, Carastelec, Maieriste si Balc din judetul Bihor), toti cu gandul de a aduce know-how acasa pentru a fi mai eficienti, in interesul comunitatilor lor.
S-au dus asadar in Austria sa vada, au vazut si au priceput. Au avut un declic. Au vazut raiul dezvoltarii agricole pe bani europeni si au trait o dezamagire cat judetul Salaj de mare, constatand ca ce se intampla acolo, la noi nu se poate. Si nu pentru ca n-ar fi vointa si putere de a trece la actiune. La noi, institutiile statului se pun de-a curmezisul. Cum? Prin incompetenta celor care conduc institutiile statului. }stia care acum au salarii cat Mesesul de mari, dar care nu pricep o boaba din ce inseamna a face. Pricep din legislatiea europeana cat sa se asigure ca nu-si pierd functiile. Si atunci a nu face si a impiedica si pe altii sa faca e calea sigura spre a nu gresi cu nimic, a sta degeaba si a incasa lefurile uriase.
Asa arata in detaliu analiza primarului din comuna Valcau de Jos, Ioan Rosan, dupa schimbul de experienta din Austria. Pe care o redam, sa stie toata lumea cum stau lucrurile macar, dar speranta mare e ca autoritatile cu musca pe caciula sa-si ia seama.
"In perioada 5 – 9 noiembrie, mai multi primarii din GAL Crasna Barcau am fost intr-o vizita de lucru in regiunea Burgenland, din Austria, pentru a vedea modele de dezvoltare pe diferite domenii (energie verde, ferme pomicole sau de animale, ateliere de procesare etc.) ca rezultat al accesarii fondurilor europene.
Regiunea Burgenland este zona din Austria cu cele mai multe sate si este una foarte bine organizata. Aici am vazut cum o localitate poate fi încalzita prin compostarea resturilor vegetale din gospodarii si terenuri agricole, prin asocierea fermierilor. Am vazut ferme pomicole mici, pana în 45 de hectare, administrate de trei familii, prin asociere, mancand fructe proaspete direct din ferma, iar ce nu se vinde se proceseaza în atelierul din ferma în diferite tipuri de bauturi si dulceturi, care se vând în magazinul din ferma.
Cea mai interesanta afacere sustenabila am putut-o vedea intr-o comuna cu 1.000 de locuitori, unde o familie are în curte un grajd cu 250 de capete de porcine, atelier de sacrificare si procesare carne si produse din carne de porc. Furajele pentru porci, majoritatea, provin de pe terenurile din proprietate si sunt depozitate intr-un siloz. Proprietarul, un tip amabil, nu departe de 70 de ani, ne spune ca afacerea e mostenita de la tatal sau, doar ca atunci avea numai o camera amenajata, unde se faceau toate operatiunile, de la sacrificare la procesare si un depozit rece. Dezvoltarea afacerii a avut loc dupa anul 2000, prin accesarea fondurilor europene. Acum, în incinta gospodariei, am putut vedea o linie mica, începând de la sacrificare, procesare, ambalare si depozitare, iar vânzarea se face prin magazinul amenajat intr-o camera de la parterul casei de locuit. Ne miram cu totii, vazând o ferma cu 250 de capete de porcine, un mini abator în mijlocul unei localitati, un magazin la circa 50 de metri de ferma, cu multe case în stânga si in dreapta, cu apa curgatoare prin fata, tocmai în una dintre cele mai prospere tari din Uniunea Europeana. Fermierul ne-a povestit ca, daca cineva doreste sa cumpere o locuinta in zona, trebuie sa semneze o declaratie la primarie, prin care îsi exprima acordul pentru ferma si atelierul de procesare. Controlul se face de catre un medic veterinar de stat care vine în inspectie, ia probe si se plateste o taxa pentru asta. Fermierul ne spune ca produsele se vând foarte bine atât proaspete, cat si afumate, direct din magazinul din curtea casei, unde vin cumparatori si de la sute de kilometri.
Mirati de ceea ce vedem, discutam intre noi si ne întrebam, cum de în România, tot în aceasta perioada de care vorbeam, s-au închis aproape toate atelierele de procesare din zona rurala. Prin interpretarea legislatiei europene, spuneau atunci sefii DSV-urilor. Iar în Austria se dezvolta afaceri sustenabile, de succes. Ne întrebam, retoric, cine a dorit distrugerea micilor afaceri de profil alimentar din zona rurala a României? Europenii? Sau noi, prin sustinerea unor incompetenti ca factori de decizie în institutiile nationale si judetene care au închis tot ce functiona bine în zona rurala? Iar acum privim cu regret depopularea si lipsa de initiative din satele din România.
Mai în gluma, mai în serios, ne-am gândit ca noi, primarii, sa platim pe banii nostri deplasarea a vreo doi sau trei specialisti care au condus destinele DSV, DSP, PROTECTIA MEDIULUI, sa poata vedea cum s-a aplicat legislatia europeana în Austria si cum au aplicat-o dânsii la noi. Poate si-ar face un proces de constiinta fata de cei carora le-au distrus viitorul prin retragerea autorizatiilor de functionare pe motiv ca NU CORESPUND NORMELOR EUROPENE DE SIGURAN{} ALIMENTAR}. Numai în comuna Valcau de Jos, acesti specialisti în interpretarea legislatiei europene au închis trei ateliere de procesare a laptelui si o brutarie", povesteste cu multe detalii si cu tot amarul primarul Rosan.

rn